Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
Reducerea masivă a efectivelor de animale după anul 1989 a afectat zootehnia românească iar procesul continuă şi acum, potrivit datelor publicate de INS referitoare la efectivele de animale existente la data de 1 decembrie 2022. Scăderi puternice s-au produs la porcine şi bovine (peste 70% în ambele cazuri), în timp ce la păsări (-39%) şi la ovine plus caprine (-32%) situaţia este ceva mai puţin gravă, ba chiar se întrezărește o anumită revenire.
De notat că diminuarea efectivelor de animale a continuat şi în 2022 la cele mai afectate categorii menţionate. Cea mai mare (-8%) s-a înregistrat la porcine, ceea ce explică deficitul din ce în ce mai pronunţat înregistrat în comerţul exterior cu carne de porc şi scumpirea acestui produs, în timp ce, în urmă cu patru decenii, eram exportatori pe acest segment important în consumul de produse alimentare. La bovine scăderea anuală a fost mai mică de un procent, ceea ce sugerează o tendință de plafonare.
Desigur, un rol determinant l-au avut privatizările discutabile ale marilor complexe zootehnice, precum şi concurența cărnii şi produselor din carne importate, acestea fiind (mai) puternic subvenționate în statele membre UE mai dezvoltate. Anul trecut a adus creşteri modice doar la efectivele de păsări (+1,5%) şi ovine şi caprine (+1%), deşi după potenţial, ţara noastră ar trebui să aibă o balanţă echilibrată la carne şi produsele din carne.
Cererea crescută din exterior (îndeosebi din ţările musulmane, unde este interzis consumul de carne de porc şi preponderent consumul de carne de oaie) a limitat scăderea efectivelor de ovine faţă de perioada socialistă şi a stimulat o revenire în 2022 la nivelul din 2018. Care ar putea fi de bun augur, corelată cu eforturile intense depuse de ministrul de resort în a creşte consumul şi în plan intern.
Dacă se face o corelație cu densitatea efectivelor de animale din alte țări europene, suprinde faptul că la bovine (14,8/100 ha) și la porcine (40,7/100 ha) ne plasăm sub o țară precum Grecia (15,1/100 ha, respectiv 42,6/100 ha). Mult sub Franța, care are condiții pedoclimatice similare (61,3 bovine/100 ha și 67,5 porcine/100 ha) și foarte departe de fruntașele Olanda (211,4 bovine/100ha și 1.066,9 porcine/100ha !) sau Belgia (660,7 bovine/100 ha și 169,8 porcine/100 ha).
Totuși, ar trebui menționat că ocupăm locul 2 între statele membre la ovine și caprine, atât ca număr de animale (după Spania, care are 16.816 mii capete) și Grecia (263,4 ovine și caprine/100 ha, valoare cu care tot nu reușește să ne ajungă la număr, cu „doar” 10.603,8 mii). Interesant, acolo unde există interes, putem concura cu țări care nu ne sunt similare ca și condiții de mediu.
Una peste alta, reducerea ponderii zootehniei în rezultatele agriculturii a diminuat implicit Produsul Intern Brut și a contribuit la instalarea unui deficit cronic în comerţul exterior cu produse alimentare. Pe fondul creşterii exporturilor şi a veniturilor ceva mai reduse ale populaţiei, acest deficit sectorial fusese aproape eliminat în urmă cu opt ani, dar a revenit treptat după 2015.
Deocamdată, statistica nu a publicat datele oficiale pentru 2022, dar trebuie reţinut că zootehnia a evoluat în perioada 2015 – 2021 de la o pondere de circa 35% spre doar 25%, chiar dacă au fost şi ani în care vremea nefavorabilă a afectat producția vegetală. Valoarea producției animale, care acţionează de facto ca stabilizator în rezultatele agricole, a stagnat pe ultimii şapte ani pentru care avem datele definitive, chiar și în termeni nominali.
Un obiectiv important trasat agriculturii în perioada socialistă fusese aducerea valorii obţinute în zootehnie la nivelul celei realizate prin producţia vegetală. Acest obiectiv a fost abandonat după schimbarea de sistem iar reducerea masivă a capacităților de profil a impus procesatorilor din industria alimentară să acceseze materie primă din import şi să majoreze dependenţa de livrările externe.
De reţinut, cu tehnologia la care s-a ajuns acum la nivel mondial, zootehnia este în fapt o industrie cu specific particular. Care, sprijinită mai mult de stat, ar putea mări semnificativ valoarea adăugată ce poate fi obţinută prin procesare şi calitatea hrănirii populaţiei (implicit siguranța alimentară), ce apelează la produse în general mai ieftine din import, dar de o calitate mai scăzută.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
