2.4 C
București
vineri, decembrie 13, 2024

Analize și Trenduri – România, la media UE a taxării puterii de cumpărare – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

România se situează marginal peste media UE în ce privește impozitele, taxele și contribuțiile aferente unei puteri de cumpărare de 100 € în cazul unei persoane fără copii ce încasează salariul mediu pe economie la nivel național...

Cea mai mare povară fiscală la nivel individual se regăsește în Franța, unde încărcarea este de 121 €, urmată de Austria (120 €), Belgia (116 €) și Italia (107 €).

De reținut, pentru poziționarea la nivel regional, Ungaria (96 €) și Cehia (90 €) apar imediat după Germania (103 €).

de Dan Pălăngean

România se situează marginal peste media UE în ce privește impozitele, taxele și contribuțiile aferente unei puteri de cumpărare de 100 € în cazul unei persoane fără copii ce încasează salariul mediu pe economie la nivel național, potrivit datelor publicate pe platforma Quora. Contrar percepției publice, cu un nivel de 86 €, în raport cu 85 € la nivelul celor 27 state membre ale Uniunii ne plasăm la mijlocul clasamentului în materie.

Cea mai mare povară fiscală la nivel individual se regăsește în Franța, unde încărcarea este de 121 €, urmată de Austria (120 €), Belgia (116 €) și Italia (107 €). De reținut, pentru poziționarea la nivel regional, Ungaria (96 €) și Cehia (90 €) apar imediat după Germania (103 €). Slovacia (88 €) este cu puțin deasupra noastră, în timp de Polonia (80 €) și Bulgaria (65 €) aplică o taxare mai redusă. De inspirație anglo-saxonă, cele mai reduse sume se regăsesc în Irlanda (60 €), Malta (42 €) și Cipru (39 €).

Ceea ce diferă vizibil în raport cu alte state europene este ponderea foarte mare la noi cu care apare taxarea direct pe salariat (vezi culoarea albastru deschis), unde suntem pe primul loc, cu 64 €/100 €. Departe de Franța (37 €), Germania (35 €), Slovenia (34 €) și Polonia (32 €) și la polul opus în raport cu Irlanda (6 €) sau Spania (9 €). Suedia are taxare zero pe muncă, fiind pe dos decât la noi, cotele puse integral pe firmă reprezentând jumătate din totalul sarcinii fiscale (45 € din 90 €).

În România, obligațiile firmelor sunt foarte reduse pentru salariații aferenți, după ce s-a mers din 2018 pe sistemul de a muta (exagerat) taxele către angajați pentru a forța plata dărilor pentru pensii, sănătate, șomaj etc. Cu 4 € (albastru închis), ocupăm locul 2-3 din coadă în materie, alături de Lituania, doar peste Danemarca (1 €), într-un domeniu în care impunerea firmelor franceze este majoră (67 €), la distanță considerabilă de Slovacia (49 €), Italia sau Cehia (câte 48 €).

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice este și el relativ mic, cu un nivel de 12 € la 100 € putere de cumpărare și similar cu cele din Bulgaria, Slovenia (12 €) sau Slovacia (13 €). Peste Polonia (9 €) sau, oarecum surprinzător, Franța (11 €) dar cu mult sub practica din Danemarca (59 €), Lituania (56 €) sau Belgia (45 €). De remarcat diferențele majore în filosofia de fiscalizare perceptibilă la nivel individual.

În fine, cu o parte de doar 7 €, taxa pe valoare adăugată apare cu o pondere similară celei din majoritatea statelor UE, la fel ca în Franța, Cehia sau Spania. Pentru referință, menționăm că aici apare o obligație mai mare de plată în Ungaria (10 €), Danemarca sau Suedia (ambele cu 9 €) și mai mică decât la noi în Germania (6 €).

Una peste alta, ar fi de reținut că, în pofida unor aserțiuni larg răspândite, nu există PER TOTAL o taxare exagerată. Structura aparte creează această impresie iar aici se poate lucra în sensul armonizării cu practica europeană. Fiind destul de clar unde se pot introduce eventuale cote suplimentare de CAS, CASS, șomaj etc., măcar pentru a reveni la nivelurile din 2015, anul în care am avut cea mai mare pondere a veniturilor publice în PIB (ușor peste pragul de 35%).

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!