Energie – Faber, un altfel de proiect de regenerare urbană la Timișoara – Sinteza

Proiectele de regenerarea urbană nu mai sunt, de mult timp, niște concepte obscure, ci au devenit realități surprinzătoare, prin care platforme industriale sunt readuse la viață și integrate în circuitul social și cultural al marilor orașe. Dar pe lângă dezvoltatori imobiliari care gândesc conceptul ca pe o afacere exclusiv profitabilă, mai sunt și întreprinzători care au în prim-plan aducerea acestor zone înapoi în comunitate. Un astfel de exemplu este centrul Faber din Timișoara, dezvoltat pe platforma spațiilor industriale ale Fabricilor Unite de Ulei și Săpun, cunoscute în istoria recentă ca Azur. Una dintre clădiri a fost reabilitată și găzduiește, într-o formă contemporană, centrul Faber.

Investițiile necesare în reabilitarea și amenajarea clădirii s-au ridicat la 1,6 milioane de euro, în urma unei sinergii care a adus împreună un nucleu creativ-antreprenorial format din antreprenorii tech Valentin Mureșan și Adrian Erimescu (asociați în platforma de antreprenoriat Growceanu), arhitecta Oana Simionescu și biroul de arhitectură FOR, Cristina Potra Mureșan, antreprenoare socială care coordonează și proiectul de grădinărit urban Greenfeel și grupul Plai (Andreea Iager Tako și Norbert Tako). Lucrările de reabilitare urmează să se extindă și asupra celorlalte construcții din patrimoniul fostei fabrici Azur și sunt programate să aibă loc în 2023.

Cum a pornit totul? Într-un dialog cu Oana Simionescu, Director Executiv Faber și Valentin Mureșan, cofondator Faber, am aflat că, în 2017, după anunțarea câștigării de către Timișoara a titlului de Capitală Culturală Europeană, un grup de antreprenori și cetățeni implicați în comunitate s-au strâns pentru “a face ceva solid și pe termen lung pentru orașul nostru”, după cum explică Valentin Mureșan. “Ne-au unit încrederea în potențialul Timișoarei, că am putea avea un impact în oraș pentru generațiile următoare, precum și dorința de a contribui la consolidarea industriei creative din Timișoara”, adaugă el pentru Forbes.

Iar prima decizie a vizat achiziția unei proprietăți. Oana Simionescu spune că Faber este un exemplu rar de centru cultural independent. “Majoritatea proiectelor similare sunt fie finanțate din fonduri publice (căci produc valoare pentru comunitate), fie închiriază spații ieftine pe care le ocupă temporar”, explică ea, adăugând că, din punct de vedere al valorii arhitecturale, clădirea pe care au cumpărat-o a fost mai degrabă modestă. “Dar, a fost, în schimb, un spațiu suficient de ofertant pentru a-l putea transforma relativ ușor în ce ne doream noi, și, foarte important, este un loc așezat pe Bega – un alt vector identitar esențial pentru Timișoara”, punctează Oana Simionescu. Nu în ultimul rând, prețul proprietății a fost un factor determinant în luarea deciziei.

De proiectare și implementarea reabilitării s-a ocupat biroul de arhitectură FOR, iar conceptul a fost unul dual: primul vizând deschiderea casei către stradă, al doilea libertatea de colaborare cu restul curții și vecinilor. Proiectul a trecut și printr-un proces de decontaminare a sitului, iar apoi, în timpul consolidării fundațiilor, a fost descoperit un rezervor imens de grăsimi, uitat plin de cel puțin 30 de ani, al cărui conținut a fost colectat și tratat.

Din punct de vedere funcțional, Faber conține în prezent un bistro la parter, spații interioare și exterioare pentru evenimente și întâlniri, un cowork și ateliere de design și de arhitectură.

“Dacă ne uităm la numărul de oameni care ne-au trecut pragul din 2020, de când am deschis Faber, și până acum, am putea spune că suntem un loc iubit de timișoreni. La evenimentele noastre au participat în jur de 30.000 de persoane – fie că e vorba de concerte de muzică, workshop-uri, experimente, expoziții, conferințe ori de sesiuni de lucru și procese de inovație desfășurate de companii tech sau industriale”, spune Valentin Mureșan.

Centrul Faber funcționează pe două paliere, potrivit Oanei Simionescu. “Pe de-o parte, cu ajutorul companiilor care desfășoară diferite activități aici, oferim la un preț subvenționat spații și sprijin programelor și entităților culturale, creative sau civice care au nevoie de sprijin pentru a crește. Pe de altă parte, avem propriul nostru program, dezvoltat pe două direcții: de design, unde se ocupă de curatoriat Martina Muzi, designer și profesor de design, și de muzică, care este curatoriată de Florin Unguraș, co-fondator la festivalului TMBase”. Astfel, aici își au sediul peste 20 de antreprize creative: firme de arhitectură, design, promotori, creatori de conținut, muzicieni, start-up-uri din zona tech, un bistro. 

Planurile de viitor vizează continuarea dezvoltării, cu câștigarea independenței energetice,  investiții în zona verde și în amenajarea unui spațiu dedicat concertelor mai mici.

“Dincolo de curtea noastră, în 2022 am început lucrări și în incinta industrială din care facem parte, cu amenajarea unei grădini. Vom continua și în 2023. Am inițiat un parteneriat cu AZUR S.A., care sunt vecinii noștri, prin care ne propunem ca în următorii ani să facem o serie de micro intervenții pentru a înverzi curtea și pentru a o face mai primitoare pentru diversitatea foarte mare de chiriași care o împart, dar și pentru a împrospăta diverse spații interioare. Am început de curând lucrări de amenajare a uneia dintre hale, iar în aprilie vom avea 750 mp de spațiu interior organizat în trei zone expoziționale, unde vom găzdui manifestări importante din agenda Timișoara 2023, Capitală Europeană a Culturii”, explică Oana Simionescu. 

Pe lângă recunoașterea comunității locale, centrul Faber a primit și aprecierea specialiștilor. În 2021, în cadrul primei ediții a premiilor New European Bauhaus, s-a numărat printre cei trei finaliști la categoria „Clădiri renovate în spiritul circularității”, în 2021 a fost nominalizat la prestigiosul premiu european pentru arhitectură – Mies Van Der Rohe Award, iar în octombrie 2022, clădirea a fost premiată pentru calitatea sa arhitecturală în cadrul Beta – bienala timișoreană de arhitectură.

Pentru timișoreni, Faber este o agendă publică de manifestări diverse, iar pentru comunitatea creativă, un loc în care își pot desfășura activitatea de zi cu zi. Companiile găsesc aici un spațiu creativ, ideal pentru evenimente corporate “mai altfel”, fie în curtea cu o capacitate de 1.500 de persoane sau în sala de expoziție. “Pe de altă parte, zi de zi, vezi la Faber oameni foarte diferiți: copii, bătrâni, corporatiști, artiști, hipsteri, punkiști și muncitori. Și ne dorim asta. Să fim și un punct de întâlnire, un pod între diferite bule. Să integrăm toate vocile în felul în care ne uităm la oraș și la viața noastră împreună”, conchide Valentin Mureșan. 

Centrul se va integra în cadrul agendei Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, cu diferite programe precum Bright Cityscapes, alături de Universitatea Politehnică Timișoara (UPT), expoziții precum ARCHA, din această toamnă, precum și cu un programul muzical ambițios, în care vor avea loc, lunar, concerte live ale unor trupe iubite de fani. Tot Faber va găzdui și Bienala de artă contemporană Art Encounters.