Energie – FOTO Operațiunile de bunkeraj marin din România ale diviziei petroliere a gigantului rus de stat Gazprom, în faliment din cauza sancțiunilor UE împotriva Kremlinului – Sinteza

Una dintre cele două subsidiare constănțene din România ale Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, a intrat direct în faliment, în urma cererii proprii în acest sens, iar cealaltă se îndreaptă în aceeași direcție, din cauza sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană Rusiei a doua zi după startul agresiunii militare a trupelor Kremlinului împotriva Ucrainei, prin invazia din 24 februarie 2022, relevă date analizate de Profit.ro.

Firma înregistrată în România Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, controlată indirect de Gazpromneft, a preluat în 2013 operațiunile de alimentare cu combustibil (bunkeraj) în Portul Constanța a navelor din Marea Neagră ale grupului Unicom Holding, deținut de familia Iavorski, a fostului ministru al Energiei din Republica Moldova, Constantin Iavorski.

În noiembrie 2020, acționarii Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA au hotărât divizarea parțială a societății, prin transferul unor active de bază către o societate nou înființată, deținută indirect tot de Gazpromneft Rusia, prin aceleași vehicule juridice și cu aceleași procente de deținere – Balkan Marine Bunker Assets SRL.

Activele transferate de la Gazpromneft Marine Bunker Balkan la Balkan Marine Bunker Assets au fost barja-tanc Delta Oil, tancul petrolier Unicom 3 și echipamente aferente celor două nave. După transfer, Gazpromneft Marine Bunker Balkan a închiriat contra cost navele de la Balkan Marine Bunker Assets. 

Afacerile de bunkeraj ale Gazpromneft de la Constanța s-au prăbușit după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, veniturile totale scăzând de la aproape 400 milioane lei în 2021 la puțin peste 60 milioane lei în 2022, iar ulterior la doar 1,8 milioane lei anul trecut. Pierderile anuale s-au adâncit de la câteva zeci de mii de lei înainte de război la circa 4 milioane lei, atât în 2022, cât și în 2023.

Balkan Marine Bunker Assets, proprietara navelor de bunkeraj, a intrat deja direct în faliment, în urma cererii proprii, încuviințată de instanța de judecată.

″Restricțiile instituite prin Regulamentul UE 2022/328 al Consiliului din 25 februarie 2022 (de modificare și completare a Regulamentului UE 833/2014) au avut un impact semnificativ asupra activității societății Balkan Marine Bunker Assets SRL. Acestea au împiedicat derularea operațiunilor de către clientul Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA și, implicit, încasarea de la acesta a sumelor datorate conform contractelor, începând cu anul 2022.

Restricțiile menționate au afectat Balkan Marine Bunker Assets SRL și din perspectiva faptului că societatea nu a putut valorifica activele prin închirierea lor către alte societăți, acestea rămânând, pe cale de consecință, neutilizate. Toate eforturile societății debitoare de găsire a unor soluții pentru deblocarea operațiunilor (de ex. prin vânzarea părților sociale) s-au soldat cu un eșec. (…) Prin restricțiile impuse de Regulamentul UE 2022/328, ce afectează partenerul principal, este anulată orice perspectivă de desfășurare a activității de către societate″, se arată în raportul oficial privind cauzele falimentului Balkan Marine Bunker Assets SRL.

Societatea a acumulat restanțe la plata obligațiilor către stat de peste 256.000 lei, pentru care ANAF i-a pus sechestru pe bunuri.

Compania principală din România, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, și-a cerut și ea falimentul, din același motiv. În primă instanță, judecătorii i-au respins cererea, cu argumentul că societatea nu depusese, odată cu solicitarea, și ultima situație financiară anuală, certificată de auditor, după cum impune Legea insolvenței. În apel, însă, dosarul a fost retrimis judecătorului sindic, care urmează să se pronunțe în câteva zile.

″Regulamentul UE 2022/328 susmenționat instituie o restricție generală și obiectivă de acordare a serviciilor de audit pentru o societate care are acționariat rusesc. Așadar, față de dispozițiile speciale din Regulamentul european, Curtea constată că debitoarea se află în imposibilitate obiectivă de a obține certificarea unui auditor financiar, astfel cum prevede art. 67 alin. 1 lit. a din Legea 85/2014″, a statuat Curtea de Apel Constanța.

Regulamentul, adoptat a doua zi după invazia Rusiei asupra Ucrainei din 24 februarie 2022 și actualizat ulterior în 2023, mai stipulează că sunt interzise vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, de produse și tehnologii cu dublă utilizare, indiferent dacă provin sau nu din Uniune, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Rusia sau în scopul utilizării în Rusia, precum și vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Rusia de produse, tehnologii specific și servicii conexe destinate utilizării în rafinăriile petroliere.

″Restricțiile (…) au împiedicat derularea achizițiilor de materii prime, respectiv realizarea operațiunilor de încasări și plăți, făcând imposibilă prestarea obiectului principal de activitate începând cu luna martie a anului 2022″, a susținut Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA în instanță.

Compania a acumulat datorii neplătite de 14 milioane lei, din care 3 milioane lei către firma-soră proprietară a activelor de bunkeraj.

În schimbul activelor, la divizarea din 2020, Balkan Marine Bunker Assets a emis părți sociale care au intrat în posesia acționarilor Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, aceiași cu ai săi. Divizarea și transferul de active și părți sociale au fost finalizate în iulie 2021. Ulterior, printr-o operațiune care s-a derulat în perioada 15 noiembrie 2021 – 11 februarie 2022, Gazpromneft Marine Bunker LLC și GPN – Proiect LTD au vândut părțile sociale ale noii companii Balkan Marine Bunker Assets SRL către o altă societate a Gazpromneft din Rusia, GPN Foreign Assets Management LLC.

De la startul operațiunilor sale din România de la Constanța, în 2013, Gazpromneft a înregistrat pierderi în fiecare an de activitate