32 C
București
duminică, iulie 21, 2024

Energie – GRAFIC Industria românească de țiței și gaze: Suntem cei mai impozitați din Europa! – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

″Din analiza ratelor de impozitare efective la nivel european (calculate ca pondere a impozitelor specifice identificate, excluzând contribuția de solidaritate, în valoarea veniturilor din producția upstream), România are cea mai ridicată rată efectivă de impozitare specifică producției de țiței și gaze naturale, atât în 2022 (43,1%), cât și în 2021 (28,9%), situându-se în 2022 la un nivel de mai mult de 4 ori peste media simplă a ratelor efective identificate în celelalte țări analizate, în anii 2022 (10,4%) și 2021 (7,2%)″, se afirmă într-un studiu prezentat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și giganții OMV Petrom și Romgaz, studiu elaborat de firma de avocatură și consultanță Biriș Goran, la care unul dintre parteneri este Gabriel Biriș, fost secretar de stat responsabil cu legislația fiscală în Ministerul Finanțelor.

Acolo se mai afirmă că, pentru România, în măsura includerii contribuției de solidaritate, rata efectivă de impozitare crește semnificativ, la 52,2%, ceea ce înseamnă că este de așteptat ca rata efectivă de impozitare din România să rămână în continuare detașat cea mai ridicată, având în vedere că toate celelalte state care au implementat cote de contribuție de solidaritate mai ridicate sau egale cu ale României înregistrează rate efective de impozitare specifică (excluzând contribuția de solidaritate) foarte scăzute.

″În contextul în care discrepanța cea mai notabilă în ceea ce privește evoluția impozitării specifice a avut loc în contextul unor prețuri ridicate (2021 – 2022) și s-a reflectat în principal în impozitarea suplimentară a gazelor naturale, ar putea fi avută în vedere reducerea cotelor maximale aplicabile în cazul impozitului pe veniturile suplimentare din dereglementarea pieței de gaze naturale (OG 7 / 2013 – cota maximală de 80%) și în cazul impozitului pe veniturile suplimentare offshore / onshore de mare adâncime (Legea 256 / 2018 – cota maximală de 70%)...

România a avut în 2022 și în 2021 cea mai ridicată rată efectivă de impozitare specifică producției de țiței și gaze naturale din Europa, relevă date dezvăluite acum.

În 2022, rata efectivă de impozitare din România s-a detașat cu 8 puncte procentuale peste rata efectivă de impozitare din Ungaria (a doua cea mai ridicată rată identificată).

″Din analiza ratelor de impozitare efective la nivel european (calculate ca pondere a impozitelor specifice identificate, excluzând contribuția de solidaritate, în valoarea veniturilor din producția upstream), România are cea mai ridicată rată efectivă de impozitare specifică producției de țiței și gaze naturale, atât în 2022 (43,1%), cât și în 2021 (28,9%), situându-se în 2022 la un nivel de mai mult de 4 ori peste media simplă a ratelor efective identificate în celelalte țări analizate, în anii 2022 (10,4%) și 2021 (7,2%)″, se afirmă într-un studiu prezentat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și giganții OMV Petrom și Romgaz, studiu elaborat de firma de avocatură și consultanță Biriș Goran, la care unul dintre parteneri este Gabriel Biriș, fost secretar de stat responsabil cu legislația fiscală în Ministerul Finanțelor.

Studiul a luat în calcul, pentru comparație, 20 de țări din Europa în sens extins (din Spațiul Economic European – SEE, plus Marea Britanie, Turcia și Balcanii de Vest), care cumulat au avut în 2021 o pondere de 98% în totalul producției de petrol și gaze din zona menționată. Biriș Goran a făcut calculul sarcinii fiscale efective, ca raport între impozitele și taxele specifice datorate de companiile din sector și valoarea veniturilor aferente producției.

″Însă în acest sens este util de menționat că, în cazul Ungariei, ratele mai ridicate înregistrate în anul 2022 se datorează unor măsuri speciale luate în contextul conflictului dintre Ucraina și Rusia, care sunt echivalente contribuției de solidaritate, iar în cazul României contribuția de solidaritate nu este inclusă în rata efectivă de 43,1% analizată. Pentru anul 2020, se observă că rata efectivă de impozitare din România este dublă față de media simplă a ratelor efective identificate (7,8%)″, se mai spune în studiu.

Acolo se mai afirmă că, pentru România, în măsura includerii contribuției de solidaritate, rata efectivă de impozitare crește semnificativ, la 52,2%, ceea ce înseamnă că este de așteptat ca rata efectivă de impozitare din România să rămână în continuare detașat cea mai ridicată, având în vedere că toate celelalte state care au implementat cote de contribuție de solidaritate mai ridicate sau egale cu ale României înregistrează rate efective de impozitare specifică (excluzând contribuția de solidaritate) foarte scăzute.

GRAFIC Industria românească de țiței și gaze: Suntem cei mai impozitați din Europa!

Autorii mai afirmă că sistemul de impozitare în sectorul upstream al țițeiului și gazelor naturale din România este caracterizat de ″lipsă desăvârșită de stabilitate și predictibilitate″.

″În ultimii 10 ani, am identificat nu mai puțin de 44 de acte normative cu impact asupra sectorului upstream al gazelor naturale, dintre care amintim următoarele modificări principale:

● Introducerea și permanentizarea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (OG 7/2013);

● Introducerea unei cote maximale crescute (80%) și limitarea deducerii investițiilor în ceea ce privește impozitul pe venituri suplimentare;

● Introducerea și prelungirea repetată a aplicabilității impozitului (temporar) pe veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale (OG 6/2013);

● Introducerea impozitului pe venituri suplimentare offshore (Legea 256/2018) și ajustarea (în general, favorabilă) a acestuia începând cu anul 2022 (Legea 157/2022), includerea perimetrelor onshore de mare adâncime în sfera de aplicare, ajustarea clauzelor de stabilitate din cadrul legislației petroliere offshore;

● Introducerea unor metodologii noi pentru calculul prețurilor de referință (gaze naturale și țiței) și ajustarea ulterioară a acestora;

● Introducerea și eliminarea impozitului pe construcții;

● Introducerea și eliminarea contribuției de 2% stabilită asupra cifrei de afaceri aferentă operațiunilor ce fac obiectul licențelor ANRE;

● Introducerea și modificarea contribuției de solidaritate (OUG 186/2022);

● Introducerea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale (Legea 296/2023);

● Majorarea cotelor de redevență (OUG 91/2023)″.

Studiul face și o serie de recomandări de îmbunătățire a sistemului fiscal aplicat producției de țiței și gaze din România.

″În contextul în care discrepanța cea mai notabilă în ceea ce privește evoluția impozitării specifice a avut loc în contextul unor prețuri ridicate (2021 – 2022) și s-a reflectat în principal în impozitarea suplimentară a gazelor naturale, ar putea fi avută în vedere reducerea cotelor maximale aplicabile în cazul impozitului pe veniturile suplimentare din dereglementarea pieței de gaze naturale (OG 7 / 2013 – cota maximală de 80%) și în cazul impozitului pe veniturile suplimentare offshore / onshore de mare adâncime (Legea 256 / 2018 – cota maximală de 70%). În mod corelativ, ar putea fi avute în vedere, în general, ajustarea cotelor și pragurilor de prețuri utilizate în calculul impozitelor suplimentare în domeniul gazelor naturale.

Nivelul ridicat al cotelor maximale și cotele progresive ridicate în cazul impozitelor suplimentare a gazelor naturale au reprezentat motivul principal al evoluției discrepante între nivelul impozitării și al veniturilor înregistrate din producție, întrucât, pe măsura creșterii prețurilor, aceste cote s-au aplicat asupra unei proporții mai ridicate din totalul veniturilor din producție. Nivelul acestor cote maximale (atenție, definite / aplicabile la acest nivel anterior crizei energetice din 2021-2022!) și nivelul în general foarte ridicat al cotelor aplicabile în cazul impozitării veniturilor suplimentare din gazele naturale pun serioase semne de întrebare cu privire la gradul de liberalizare a pieței de gaze naturale din România″, se spune în document.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.profit.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!