FacebookTwitterLinkedIn

Planeta Pământ, este sărbătorită, în fiecare an, la 22 aprilie, o inițiativă a Earthday.org, unul dintre cei mai mari recrutori ai mişcării ecologiste din întreaga lume. Cu această ocazie au loc o serie de evenimente care explorează problemele urgente de mediu ale Pământului şi examinează o varietate de abordări pentru a ne proteja planeta.

Potrivit unui raport anunțat vineri de Organizația Meteorologică Mondială, nivelul mării la nivel global crește cu mai mult decât dublu față de ritmul înregistrat în primul deceniu de măsurători din 1993-2002 și a atins un nou record anul trecut.

Topirea extremă a ghețarilor și nivelurile record de căldură ale oceanelor – care determină extinderea apei – au contribuit la o creștere medie a nivelului mării de 4,62 mm pe an între 2013-2022, a declarat agenția ONU într-un raport major care detaliază ravagiile schimbărilor climatice. Este aproximativ dublu față de ritmul primului deceniu înregistrat, 1993-2002, ceea ce duce la o creștere totală de peste 10 cm de la începutul anilor 1990.

De-a lungul deceniilor, EARTHDAY.ORG a adus sute de milioane de oameni în mişcarea ecologistă, creând oportunităţi de angajament civic şi voluntariat. Ziua Planetei Pământ a implicat în 2020 peste 1 miliard de oameni, devenind importantă şi decisivă pentru acţiuni transformatoare pentru planeta noastră.

În România, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a dezvoltat un studiu pentru a evalua atât cunoștințele, dar și preocuparea românilor, alături de comportamentele lor față de temele care se circumscriu conceptului de schimbări climatice.

Potrivit studiului, 8% dintre români pun schimbările climatice pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lumea, azi, dar 13% văd fenomenul ca problemă majoră în următorii 20 de ani. Patru din 10 respondenți asociază conceptul de încălzire globală cu ideea de „creștere a temperaturilor”.

76% dintre intervievați consideră că încălzirea globală este o problemă foarte serioasă, iar trei sferturi dintre români au sesizat efecte ale fenomenului încălzirii globale în România.

Tăierea arborilor și alături de numărul mare de autovehicule existente în țară sunt identificați de către participanții la acest studiu ca fiind principalii factori care contribuie la fenomenul încălzirii globale, așa cum este acesta resimțit în România. Totodată, 44% dintre intervievați spun că au participat cel puțin o dată la o campanie de ecologizare, iar 42% la împăduriri pe bază de voluntariat.

Aproape unul din cinci respondenți din zece declară că a donat bani pentru o cauză de protecție a mediului, dar jumătate dintre respondenți nu sunt dispuși să plătească în plus pentru a utiliza energie din surse regenerabile, care emit mai puține gaze cu efect de seră, pentru a combate încălzirea globală.

Războiul din Ucraina a modificat, în mod semnificativ, percepțiile românilor cu privire la amenințările asupra lumii: conflictele armate sau războiul global reprezintă, în viziunea unui sfert dintre români, cea mai importantă problemă a lumii, în prezent, iar pentru o cincime dintre ei va reprezenta o problemă și în următorii 20 de ani. 

Problema cea mai stringentă cu care se confruntă lumea, în prezent, este, în opinia celor mai mulți dintre români (33%) sărăcia, lipsa mâncării și a apei potabile.