Energie – Tradiții românești de Anul Nou – Sinteza

Pentru români, Anul Nou este o sărbătoare laică, cu puţine conotaţii religioase, iar prin întregul său complex de tradiţii asociate, este perceput ca moment de renovare a timpului şi a lumii, de alungare a spiritelor rele, făcând trecerea între două cicluri de vegetaţie şi de munci.

După perioada Crăciunului, dominată de colinde, răspândite mai larg la nivelul ţării, Anul Nou este marcat anumite tradiţii generale, dar şi de obiceiuri locale sau zonale foarte puternice, care încă se mai păstrează şi în zilele noastre. Nu lipsesc cetele de colindători care vin cu Sorcova și, după ce fac urări de sănătate, belşug și bucurie, primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi uneori bani. 

În Moldova, de Anul Nou, se întâlnește obiceiul umblatului cu Ursul, unde tineri mascaţi pornesc în cete prin sate, purtând costume ale diferitelor personaje – ursul, capra, căiuţii, cerbii etc – şi merg din poartă în poartă, până în zorii zilei.

Ceata, condusă de un ”ursar”, este însoţită de muzicanţi şi urmată de un grup de personaje. “Ursul” mormăie şi, în bătăile tobelor, izbește pământul cu tălpile, ceea ce semnifică purificarea şi fertilizarea solului în noul an.

Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care romanii le au în noaptea de Anul Nou dar şi în prima zi a noului an, se numără și Sorcova şi Pluguşorul. Potrivit calendarulortodox.ro, Plugușorul este “un obicei pe care toți românii îl practică pentru a sărbători Anul Nou. Chiar dacă este în primul rând un obicei agrar și doar apoi o colindă, acesta are rădăcini adânci în spiritualitatea autohtonă. În cadrul colindei se întâlnesc și elemente teatrale, în timp ce principalul subiect este toată munca depusă pentru obținerea pâinii cea de cu toate zilele.” Precum îi spune și numele, plugul, împodobit cu hârtie colorată, flori, panglici este o prezență constantă în cadrul colindei. 

Și umblatul cu Sorcova este unul dintre cele mai vechi obiceiuri tradiționale românești, motiv de bucurie pentru copii. Cei mici merg cu o crenguță înmugurită de copac sau cu o sorcovă creată dintr-un băț pe care s-au împletit flori din hârtie colorată. 

Sorcova este considerată de cei mici ca fiind o baghetă magică, prin intermediul căreia aceștia pot oferi sănătate, tinerețe și vigoare celor pe care-i colindă. 

Sorcova este înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, ca şi cum ar fi înzestrată cu puterea de a transmite vigoare şi tinereţe persoanei vizate, fiind însoţită de versurile: “Sorcova, vesela/Să trăiţi, să-mbătrâniţi/Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir/Tare ca piatra, iute ca săgeata/Tare ca fierul, iute ca oţelul/ La anu’ şi la mulţi ani!”.

Conform tradiţiei populare, la miezul nopţii dintre ani, uşa casei trebuie să fie deschisă, pentru a-i face loc anului vechi să iasă şi Anului Nou să intre. Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă şi ceva roşu, dar şi să aibă în buzunar nişte bani.

O altă credinţă populară spune că în noaptea dintre ani este bine să se mănânce peşte, pentru a avea o trecere lină şi uşoară prin anul ce urmează, precum cea a peştelui prin apă.