FacebookTwitterLinkedIn
Energie – Tranziția energetică schimbă rolul consumatorilor, dintr-un rol pasiv în unul activ – Sinteza

Investițiile în tehnologizare și digitalizarea sunt esențiale pentru tranziția energetică. Alexandru Chiriță, Director General Electrica, Ondrej Safar, CEO Evryo, Dumitru Chisăliță, Preşedintele Asociației Energia Inteligentă și Kàroly Borbély , CEO Hidroelectrica au detaliat investițiile pe care companiile din România le fac pentru a pregăti tranziția energetică, în cadrul emisiunii Reinventarea României, realizată de Forbes România.

Pentru Grupul Electrica, tranziția energetică este o oportunitate de a participa la îndeplinirea obiectivelor pe care România le are în acest domeniu. Compania se axează pe suplimentarea zonei de producție de energie electrică din surse regenerabile și contribuie astfel la eficiența energetică a sectorului. De la finalul lunii decembrie, Electrica are o nouă strategie, pentru perioada 2024 – 2030, în care tranziția energetică este unul dintre pilonii principali.

“Noi vedem că investițiile în tehnologii și în digitalizarea rețelei sunt măsuri esențiale pentru a face față acestor provocări, dar este foarte important ca acest proces de tranziție să îl dezvoltăm alături de toți partenerii din piață, inclusiv mediul academic și tot ceea ce înseamnă cercetare în domeniu”, a spus Alexandru Chiriță, CEO Electrica, în cadrul emisiunii Reinventarea României, realizată de Forbes România.
Tranziția energetică nu este numai despre companiile din energie, consideră Ondrej Safar, CEO Evryo (fost CEZ), care precizează că această tranziție energetică va schimba tot ce înseamnă energie. Și nu este vorba numai despre electricitate, ci despre tot – incălzire, transport, pentru că tot ce produce CO2 sau emisii se va schimba în viitor. Ținta decarbonizării este net zero emisii de CO2 până în anul 2050, ceea ce înseamnă că întreaga economie, tot ceea ce facem ca cetățeni și ca business-uri se va schimba, pentru că rolul consumatorilor se va schimba, dintr-un rol pasiv în unul activ.

“Fiecare companie, fiecare casă, fiecare mașină, în viitor va fi parte a acestui sector energetic, iar noi, ca membri ai sectorului energetic acum facem tot ce este posibil pentru integrarea fiecărui client, pentru a deveni membru activ în sectorul energetic în viitor. Trebuie să schimbăm rețeaua și asta va însemna investiții foarte mari, în total 15 miliarde de euro, în următorii zece ani -1,5 miliarde euro anual, la nivelul distribuției. În prezent investim 500 de milioane euro anual. Va fi o triplare a investițiilor în rețelele de distribuție pentru a pregăti tranziția energetică”, a explicat Ondrej Safar.

Diferențele mari dintre consumul maxim și minim de energie și de gaze este una dintre problemele sistemului energetic.

“Dacă în momentul în care a fost gândit și proiectat sistemul pe gaze naturale, raportul între consumul industrial maxim și cel minim la nivelul unei zile era de până la 2, 3 maxim, 1,6 fiind media înainte de anii ’90, acest indicator a sărit în perioada 2010 – 2020 de 8,5 iar în perspectiva anului 2030 se așteaptă să sară de 10”, a explicat Dumitru Chisăliță, Preşedintele Asociației Energia Inteligentă.

La nivelul consumului casnic, problemele sunt și mai mari, după cum spune Dumitru Chisăliță, pentru că este de așteptat să avem un raport între consumul minim și consumul maxim de până la 13, respectiv un raport foarte ridicat.

“Pentru consumul de energie electrică am văzut că au început  tot mai multe probleme legate de diferențele mari între curba de sarcină la orele de vârf, curba de sarcină în afara orelor de vârf, modul în care acestea sunt transpuse în prețurile pe piața day-ahead sau intraday, diversele situații foarte dezavantajoase de a sări dintr-o variantă în alta, fie prețuri foarte mari, fie prețuri negative sau zero. Toate acestea practic arată că sistemul nu mai reprezintă tot ce a prezentat în ultimii 70 de ani”, a explicat Chisăliță.

Acestor deficiențe li se adaugă  nenumărate proiecte de energie regenerabilă – ATR-uri noi, care sunt obținute fără a fi corelate cu disponibilitățile, cu cerințele și mai ales cu curbele de producție și de consum, respectiv curbele de transport  și distribuție. Prognozele arată că avem nevoie urgentă de un nou model al sistemului energetic, care să răspundă cerințelor viitoare.  

În anii ’50, când au fost proiectate actualele sisteme – energetic, electroenergetic, termoenergetic, sistemul de gaze, sistemul de țiței, ș.a.m.d. au fost structurate curbe de consum și de producție, care au fost puse de acord pe curbele de transport și curbele de înmagazinare, pentru gaze naturale și pentru țiței. În present,  suntem cu totul în afara acestui sistem.

“Ne îndreptăm, practic, spre ceva care devine de-a dreptul periculos. Deci un nou model al sistemului energetic este absolut necesar. Este adevărat că acest model nu putem să-l facem așa doar pe baza a ceea ce gândim sau ne dorim și ar trebui să ținem seama de ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic și de ceea ce vrem să fim – țară agricolă, țară industrială, țară turistică”, a mai eplicat Dumitru Chisăliță.

Pe lângă aceste probleme, problema majoră este resursa umană care devine tot mai critică și care va crea viitoarea revoluție negativă sau pozitivă în România.

În noul model al sistemului energetic, mixul de consum trebuie să fie rezilient și în acord cu mixul de producție securitar și cu o infrastructură critică optimă pentru a pune de acord cele două mixuri.

Situația ideală este să ne pregătim înainte de schimbare și să fim pregătiți atunci când au loc schimbări, să prevedem în următorii 30-50 de ani unde urmează să ajungem și unde ar trebui să ajungă România, din punct de vedere al producției și al consumului energetic, având în vedere că avem resurse energetice foarte bune, după cum a explicat Kàroly Borbély , CEO Hidroelectrica.

Din păcate, nu reușim tot timpul când apar turbulențe pe piețele internaționale, când apar turbulențe în regiune sau se întâmplă schimbări majore, suntem mereu cu sufletul la gură ca să găsim soluții și suntem într-o defensivă. Căutăm soluții pentru ca facturile să nu fie mari și pentru a folosi eficient resursele. Pentru noi, situația de a nu avea resurse nu există, suntem într-o poziție extrem de favorabilă. În ultimii doi-trei ani ne-am organizat mai bine și cu o mai bună organizare, rezultatele din  sistemul energetic ar fi mult mai bune”, a mai spus Kàroly Borbély

Din punct  de vedere strategic, pe mai multe zone, atât investițiile în producție, realizate de companiile cu capital de stat care gestionează rezervele importante ale țării, din domeniul gazelor naturale, hidro și mai ales nuclear, cât și investițiile în transport și în regenerabile, în soluțiile de stocare a energiei – pentru a echilibra diferențele dintre producția de energie regenerabilă și consum, trebuie să fie sustenabile.

“Din punctul nostru de vedere, focusul companiei Hidroelectrica este în continuare axat pe consolidarea core business-ului – consolidarea activelor pe care le avem, prin activitățile de modernizare, mentenanță și retehnologizare. Astea sunt elementele cheie. Sigur că foarte multe investiții în regenerabile au nevoie de servicii de sistem, iar compania Hidroelectrica  are 70% din comenzile de la dispeceratul național pentru echilibrarea sistemului. Acest lucru trebuie să-l păstrăm în continuare și să ne consolidăm activitățile de producție a energiei electrice pe bază de hidro. Suntem o companie a 100% verde și trebuie să rămânem în continuare unul din pilonii cei mai importanți din  sistemul energetic national”, a explicat CEO-ul Hidroelectrica.

Compania investește în dezvoltarea unor proiecte în domeniul regenerabilelor, analizează câteva proiecte pilot pentru stocarea  energiei pe baterii și urmărește cu interes piața consumatorilor de business și a consumatorilor casnici.

Sectorul energetic are o viziune relativ unitară în privința obiectivelor pe care le are de atins din punct de vedere al investițiilor, atât în în resurse regenerabile cât și în segmentul de distribuție, pentru a asigura realizarea tranziției energetice.