4.9 C
București
vineri, decembrie 12, 2025

Fonduri Europene – Fonduri UE: Mai lipsesc 4 jaloane pentru a primi tranșa PNRR de 2,3 miliarde EUR – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

România mai are de îndeplinit 4 jaloane la care s-a angajat pentru a primi tranșa a treia, de 2,3 miliarde EUR net (2,7 miliarde EUR cu tot cu prefinanțarea primită deja), din fondurile europene alocate prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR)...

Ce spune MIPE: În perioada 18 – 21 martie 2024, o delegație a Comisie Europene condusă de Céline Gauer, directorul general SG RECOVER, efectuează cea de-a șasea misiune de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență.

În data de 20 martie 2024, ca parte a acestei misiuni, a avut loc reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, condusă de premierul Marcel Ciolacu și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

România mai are de îndeplinit 4 jaloane la care s-a angajat pentru a primi tranșa a treia, de 2,3 miliarde EUR net (2,7 miliarde EUR cu tot cu prefinanțarea primită deja), din fondurile europene alocate prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a informat, miercuri, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în timpul unei misiuni întreprinse la București de către funcționarii de la Bruxelles.

Ce spune MIPE:

  • Cererea de plată numărul 3, în valoare netă de 2,3 mld. euro, a fost depusă în decembrie 2023 și se află în prezent în curs de evaluare de către Comisia Europeană. Din totalul de 74 jaloane/ținte, un număr de 4 jaloane se află încă în proces de clarificare.
  • Totodată, la acest moment sunt încheiate peste 14.500 de contracte, iar raportat la sumele alocate România are o absorbție de 33,1%.
  • Reuniunile și discuțiile tehnice desfășurate pe parcursul misiunii de monitorizare a Comisiei Europene au contribuit semnificativ la clarificarea aspectelor necesare pentru finalizarea cu succes a procesului de evaluare a cererii de plată numărul 3 și accesarea fondurilor alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

În perioada 18 – 21 martie 2024, o delegație a Comisie Europene condusă de Céline Gauer, directorul general SG RECOVER, efectuează cea de-a șasea misiune de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență.
 
În data de 20 martie 2024, ca parte a acestei misiuni, a avut loc reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, condusă de premierul Marcel Ciolacu și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu. La reuniune, alături de miniștri și alți șefi  de instituții românești a participat și delegația Comisiei Europene.

În cadrul reuniunii s-a discutat evaluarea intermediară a PNRR, clarificarea anumitor aspecte aferente țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată numărul 3, precum și stadiul pregătirii cererii de plată numărul 4.

România a primit fonduri în valoare de 9,48 miliarde euro reprezentând contravaloarea prefinanțării (inclusiv din noul capitol REPowerEU), a primei cereri de plată și a celei de a doua cereri de plată, fiind depuse trei cereri de plată.

Comisia Europeană ar fi blocat tranșa a treia, de 2,7 miliarde de euro, din fondurile UE care revin României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o reformă sensibilă fiind aici impozitarea microîntreprinderilor, potrivit unor surse guvernamentale citate de G4Media, dar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a spus că se așteaptă la „intrarea banilor aferenți” cererii de plată nr. 3  în buget.

Conform surselor G4Media, cererea de plată numărul 3, care are termen 16 martie 2024 pentru a fi aprobată de Comisia Europeană, ar fi blocată pe fondul unor reforme neîndeplinite satisfăcător de Guvern, printre care:

  • reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis),
  • plafonul de 500.000 de euro la cifra de afaceri a firmelor pentru a se încadra la impoztul pe venitul microîntreprinderii, de 3% (în trecut Comisia Europeană și FMI au criticat astfel de excepții fiscale și facilități acordate microîntreprinderilor),
  • numirile la vârful companiilor de stat din energie,
  • numirea noilor șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează întreprinderile de stat.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.startupcafe.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!