Imobiliare – Interviuri Forbes: Arh. Raluca Șoaita, fondator Tesseract Architecture: „Anul trecut am lucrat la peste 50 de proiecte, dintre care jumătate sunt în execuție sau au fost deja puse în funcțiune” – Sinteza

În 2023, Tesseract Architecture, singurul studio de arhitectură specializat în domeniul medical în România, a lucrat la peste 50 de proiecte, dintre care mai mult de jumătate sunt în execuție sau au fost deja puse în funcțiune. 

Compania are în portofoliu proiecte mari din sistemul public, precum Spitalul Județean Sibiu, Spitalul Județean Focșani, Institutul pentru Mama și Copilul din Arad, etapa următoare a proiectului de la Marie Curie, dar și din proiecte din domeniul privat. Anul trecut, compania a demarat mai multe proiecte noi, unele fiind în curs de avizare, altele deja finalizate și funcționale. 

Potrivit fondatoarei, arh. Raluca Șoaită, și anul 2024 se arată unul plin, cu proiecte care vor intra în faza de execuție și cu proiecte publice mai mari, deja autorizate, care așteaptă finanțare – cum este Spitalul Județean Sibiu. În plus, compania a început proiectarea și pentru etapa următoare a Spitalului de la Marie Curie, iar în domeniul privat s-au semnat, spre finalul anului trecut, mai multe contracte pentru clinici cu săli de mici intervenții în chirurgie, chirurgie plastică etc.

În spațiul privat, a fost vorba de proiecte mai mici ca dimensiuni, din domenii medicale precum psihiatria sau neurochirurgia, „unele în fazele de concept și fezabilitate, altele care sunt deja autorizate și funcționale”. 

Potrivit Ralucăi Șoaită, a fost obținută autorizația de construire pentru un spital privat pentru copii, pentru reorganizarea unui centru medical existent, pentru un centru de oncologie și s-a început proiectarea altor tipuri de unități pentru clienții din domeniul medical, precum clădiri de birouri, spații de depozitare sau spații tehnice, laboratoare de analize medicale etc.

„În domeniul public, am început proiecte mai mari cum este Spitalul Județean Focșani, Institutul pentru Mama și Copilul din Arad, am început mai multe reorganizări de departamente medicale printre care și blocuri operatorii, am finalizat mai multe studii de fezabilitate pentru clădiri noi de spitale, suntem în șantier în mai multe unități de urgențe din țară, am finalizat un spital modular ce va fi folosit temporar în cadrul spitalului de Boli infecțioase de la Constanța și am încheiat și proiectul noului spital de la Marie Curie, realizat de Asociația Dăruiește Viață”, explică arh. Raluca Șoaită pentru Forbes.

Ea punctează că, în segmentul public, Guvernul a anunțat diferite finanțări pentru proiectele din domeniul medical, însă cele selecționate prin PNRR s-au mișcat greoi, și cele prin POS nici azi nu sunt lansate. „Sperăm că 2024 va fi un an în care aceste finanțări  vor fi deschise și, astfel, proiectele noastre autorizate vor ajunge și în faze de execuție”. (R.Ș.) 

În zona de privat, în 2023 compania a realizat  a un prim proiect în Republica Moldova, unde a pregătit un studiu de fezabilitate pentru secția de oncologie pediatrică a Institutului de Oncologie din Chișinău.

În România, majoritatea spitalelor funcționează în clădiri construite între 1900 și 1970

Dar dacă există câteva proiecte de spitale și unități medicale noi, ce se întâmplă cu infrastructura celor existente? În România, „majoritatea spitalelor funcționează în clădiri construite în perioada 1900-1970”, potrivit unui studiu realizat de Curtea de Conturi. În plus, 68 de spitale îşi desfăşoară diversele activităţi în imobile construite înainte de anul 1900, iar mare parte dintre unităţile sanitare cu paturi nu deţin autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor, mai arată studiul.

Potrivit evaluării făcute de Curtea de Conturi a României asupra spitalelor din sistemul public naţional, în care au fost efectuate acţiuni de documentare la 310 unităţi sanitare spitaliceşti, se relevă, în principal, acelaşi tip de deficienţe: unităţi sanitare care funcţionează în clădiri învechite, cu risc seismic, în spaţii improprii desfăşurării activităţii medicale; investiţii insuficiente şi infrastructură subdezvoltată; disproporţia semnificativă dintre cheltuielile de personal şi cele de capital în defavoarea celor din urmă.

Și Arh. Raluca Șoaită punctează că infrastructura medicală este depășită. „Avem spitale care sunt construite în secolul trecut, chiar înainte de 1900, cu anumite intervenții și consolidări făcute pe ele, dar neeficiente din punct de vedere funcțional. Dar avem și spitale care, chiar dacă sunt făcute cu ceva timp în urmă, încă funcționează în condiții bune. În același timp, proporția de clădiri vechi, care au depășit ciclul de viață al unui spital (50 ani) este foarte mare”, spune reprezentanta Tesseract Architecture. 

În ultimii ani, pot fi numărate pe degete clădirile medicale nou construite,  iar investițiile din sistemul de sănătate românesc s-au făcut pe bucățele: „azi un etaj, mâine altul, apoi blocul operator, terapia intensivă, apoi o bucătărie, depozitele etc”. În plus, și coordonarea acestor renovări a fost inexistentă. „Spațiul de amenajat avea ca limite pereții secției, dincolo de acești pereți nu conta sau era altcineva responsabil pentru amenajarea zonei respective. Temele de proiectare pentru instalații se opreau de multe ori la intrarea în secție. Uneori, când lucrarea era terminată și trebuia să porneasca instalația, acesta nu funcționa sau nu era bine dimensionată”, spune Raluca Șoaită.

Ea consideră că fiecare unitate medicală ar trebui să realizeze o strategie de investiții pe termen lung, bazată pe nevoile reale și pe o evaluare a infrastructurii existente, pentru a-și seta prioritățile de dezvoltare. 

În opinia sa, studiul de fezabilitate este pasul cel mai important, deoarece poate analiza care dintre cele două soluții mult discutate – aducerea unei clădiri la standardele actuale sau demolarea și construirea unei clădiri noi – este mai bună. 

„Din păcate, aceste documentații sunt deseori subevaluate și, din acest motiv, realizate de echipe de neprofesioniști, fără experiență de proiectare în domeniul medical sau de echipe cu prea puțini experți. Rezultă o evaluare greșită a nevoilor sau a costurilor de execuție, prelungirea termenelor sau greșeli ce pot fi preluate în proiect până la finalizarea acestuia și pot influența desfășurarea activității din spital pe toată perioada de utilizare a acestuia”, adaugă ea.

În ce privește activitatea Tesseract Architecture în 2024, din contractele în curs și timeline-ul estimativ de derulare ale acestora, pare a fi un an cu multe proiecte, în faze de proiectare. 

Cel mai mare proiect vizează un spital de aproape 500 de paturi, Spitalul Județean Focșani, care este în curs de autorizare și care, până la sfârșitul anului, va fi livrat la nivel de proiect tehnic. 

În domeniul privat, în ultimul trimestru al anului trecut au fost începute o serie de clinici private noi, care vor fi și executate în 2024, în mai multe zone din țară. 

Totodată, compania și-a extins aria de interes și pe segmentul industrial și de producție. În același timp, în 2023 s-au proiectat și alte tipologii de clădiri, precum birouri, aeroporturi sau clădiri cu funcțiuni multiple – rezidențiale și comerciale.  

Pericolul utilizării unui preț standard pe metru pătrat în cazul spitalelor

Construcţia unui spital presupune numeroase implicaţii tehnice, sociale, culturale, psihologice. Astfel, trebuie preconizate real nevoile spitalului și ale comunității de pacienți vizați, pentru a-l dimensiona corect şi a ajunge la cele mai bune soluții.

Proiectele mari au bugete pe măsură, iar erorile poate duce la pierderi considerabile. În cazul unui spital de 900 paturi, arh. Raluca Șoaită vorbește despre o suprafaţă desfășurată medie de 120.000 mp şi un buget de aproximativ 500 milioane de euro, care cuprinde toate cele necesare funcţionării – construcţie, montaj, echipamente, consultanţă, management etc.

Însă ea consideră că este periculoasă utilizarea unui preț standard de spital pe metru pătrat – unic, precum şi compararea financiară în spaţiul public a diferitelor tipuri de proiecte medicale: pentru că fiecare proiect are specificul lui şi diferenţele între categoriile de zone de medical sunt foarte mari.

„În România avem de-a face cu un sistem public care se confruntă cu o lipsă acută de specialiști, inclusiv management de spitale, decidenți, echipe de implementare, etc. Majoritatea echipelor administrative nu reuşesc să realizeze teme de proiectare sau estimări de costuri, nu pot distinge între soluţii optime sau soluţii proaste devenite precedente în ţara noastră. Pe lângă asta, mulţi experţi care nu cunosc domeniul medical sunt implicaţi în ajutorul acestora”, punctează Raluca Șoaită.

O altă comparaţie greşită este aceea a preţurilor de construcţie a spitalelor publice cu cele private. „Proiectele din domeniul public sunt adesea mai complexe, prezintă secţii mai mari, numărul departamentelor critice este mai mare şi cu legături importante între ele. Spitalele publice pot conţine secţii de traumă, de arşi, paturi multe de terapie intensivă, pacienţi în stare critică în număr mare etc. Astfel de proiecte vor necesita o infrastuctură mai complexă şi cu costuri mai mari, faţă de anumite proiecte private. În acelaşi timp, investiţia privată urmăreşte un return imediat, în domeniul public returnul are mai multe feţe şi mult mai multe nevoi”, concluzionează reprezentanta Tesseract Architecture.

Un alt aspect esențial al proiectelor care vizează spitale este cel al umanizării acestora. Raluca Șoaită oferă exemplul Spitalului de la Marie Curie, în care soluțiile de umanizare sunt multiple. „Este important întotdeauna, atunci când facem spitale, să le facem într-adevăr pentru oameni”. (R.Ș.)

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.