Imobiliare – Piața rezidențială a crescut în 2022 cu 11% în București, dar a scăzut cu 10% în restul țării – Sinteza

Numărului tranzacțiilor cu apartamente a crescut anul trecut cu 11% în București, dar în restul țării cererea de pe piața rezidențială a scăzut cu 10%. Prețul ridicat îi îndeamnă pe români către zona chiriilor pentru că prețul locuințelor noi este tot mai inaccesibil.

”După aproape doi ani de dezechilibru, piața rezidențială trece printr-o perioadă de echilibrare în care prevalează prudența și atenția la costuri, atât din partea cumpărătorilor, dar și a dezvoltatorilor”, a declarat Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Locuințele noi devin din ce în ce mai puțin accesibile pentru români, astfel că se observă un interes crescut pentru chirii.

Un studiu recent realizat de Unlock Research pentru Colliers arată că 15% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani din orașe locuiesc cu chirie, iar în rândul populației de 18-24 ani, proporția celor care stau în chirie se dublează.

La nivel național, intenția de a cumpăra o locuință în următorul an se menține însă ridicată, 44% dintre respondenți dorind să facă o astfel de achiziție până la finalul anului.

Totuși, numărul celor care locuiesc în prezent cu chirie și au în plan să-și cumpere o casă este în ușoară scădere față de anul trecut, când puțin peste 50% doreau să facă acest pas.

În București, intenția de cumpărare se menține ușor peste 50%, în timp ce în orașele mari este de aproximativ 35%.

În 2022, suprafața autorizată a proiectelor rezidențiale a înregistrat o creștere de 21%, depășind 2 milioane de metri pătrați, ceea ce echivalează cu 40.000 de apartamente, estimează consultanții Colliers.

După un record de locuințe livrate în 2022, anul acesta vor fi mai puține locuințe terminate în București, în comparație cu anul trecut. Numărul de proiecte începute scade, însă ajustarea ofertei este mult mai graduală.

În restul țării, numărul de apartamente vândute în 2022 a scăzut cu 10% față de 2021, tendință observată și în ceea ce privește suprafața autorizată, care a scăzut la 9,3 milioane de metri pătrați.

Dintre orașele mari, cele mai importante scăderi de vânzări s-au înregistrat în Iași (-21%) și în Cluj-Napoca (-18%), unde și suprafața autorizată pentru noi proiecte rezidențiale a scăzut cu 7% și, respectiv, 6%, până la circa 520.000 de metri pătrați în Iași și circa 570.000 de metri pătrați în Cluj-Napoca.

În schimb, în Brașov, după un an bun pentru tranzacțiile cu apartamente, cu doar 3% sub recordul din 2021, s-a înregistrat o creștere a suprafețelor autorizate de 9% față de 2021, la aproximativ 380.000 de metri pătrați.

În județul Ilfov, vânzările de apartamente au scăzut cu 5%, iar suprafața autorizată cu 7%, până la 1,3 milioane metri pătrați, dar, chiar și așa, Capitala împreună cu județul Ilfov au generat 37% dintre tranzacțiile cu apartamente din 2022 și 30% din suprafața autorizată în proiecte rezidențiale la nivel național.

Evoluția divergentă între București și restul țării continuă și în 2023, vânzările de apartamente din luna ianuarie a acestui an înregistrând o scădere semnificativă în marile orașe, cu excepția Capitalei.

La nivel național, consultanții Colliers au observat că sunt cu 20% mai puține tranzacții, comparativ cu începutul anului trecut, iar creșterea dobânzilor va avea ca efect o încetinire considerabilă pentru piața rezidențială, cererea continuând să se ajusteze într-un ritm mai accelerat decât oferta.

În București, anul 2023 a început similar cu ultimii doi ani din punct de vedere al numărului de tranzacții.

Chiar dacă nivelul vânzărilor din ianuarie este la jumătate față de ultimele luni ale 2022, în mod tradițional cele mai multe tranzacții au loc primăvara și toamna, astfel că analiza datelor de la lună la lună nu este neapărat relevantă.

”Cu totul altfel arată situația în restul țării, unde prima lună din an a adus o scădere a vânzărilor cu 27%. Timișoara și Cluj au dat tonul, cu scăderi de 47% și respectiv 46%. În Iași, scăderea numărului de tranzacții a fost de 20%, comparativ cu ianuarie 2021. Scăderea accesibilității locuințelor, în special în Cluj-Napoca, creșterea costului împrumutului și oferta redusă de locuințe cu prețuri accesibile au fost câțiva dintre factorii din spatele acestei evoluții”, a precizat Blăniță.