FacebookTwitterLinkedIn

Cererea de forță de muncă străină este în continuă creștere, în contextul în care întregul contingent aprobat, de 100.000 de muncitori, s-a epuizat cu câteva luni înainte de finalul anului. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în principal pentru domeniile construcțiilor și HoReCa, urmate de agricultură, transport și segmentul industrial. Însă aducerea de forță de muncă străină în România este în continuare extrem de birocratică, iar Inspectoratul General pentru Imigrări face față cu greu solicitărilor.

„Odată cu creșterea constantă a cererii de forță de muncă, sperăm la suplimentarea resurselor umane din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și a personalului alocat ambasadelor României și misiunilor sale diplomatice din Asia, pentru că, în momentul de față, timpul de procesare a crescut foarte mult din cauza solicitărilor. Cu siguranță, contingentul aprobat pentru 2023 de 100.000 de muncitori străini nu va fi suficient și va fi nevoie de o suplimentare în acest sens. În prezent, există cerere pentru absolut toate domeniile de activitate”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager al Work From Asia și membru în Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.

Printre soluțiile identificate de către angajatori pentru remedierea problemelor birocratice, pe lângă suplimentarea personalului alocat instituțiilor abilitate să elibereze permisele de muncă și permisele de ședere, se numără și nevoia digitalizării procesului de depunere a actelor și a obținerii unui cod numeric personal de către muncitorii străini.

„Obținerea CNP-ului trebuie să se poată face imediat la sosirea muncitorului străin în țară, nu peste 4-5 luni de la primirea permisului de ședere. În tot acest timp, străinii nu sunt asigurați la CNAS, nu pot avea conturi bancare, nu pot părăsi România și nu se pot întoarce în țara de origine, în caz de urgență”, a completat Yosef Gavriel Peisakh.

Autoritățile române au inclus o nouă procedură de securizare a aducerii muncitorilor străini, pentru a preveni cazurile în care angajatorii își furau pur și simplu muncitorii între ei sau personalul străin venea în România strict cu intenția de a tranzita țara, fără a respecta procesul de recrutare declarat. 

„Străinii care au aviz de muncă obținut pentru un angajator anume, vor avea nevoie și de consimțământul acestuia în vederea schimbării angajatorului, fapt care va împiedica personalul să plece fără preaviz”, a concluzionat Peisakh.