Producție industrială – Florin Spătaru: România a declarat deschis că se alătură inițiativei de dezvoltare industrială – Sinteză

• “România a fost cea care a pus pe agenda europeană procesarea materiilor prime critice și nu doar exploatarea lor”.

• Sustenabilitatea economică este strâns legată și de continuitatea politicilor pe care le vom adopta”.

România a declarat deschis că se alătură inițiativei de dezvoltare industrială, iar reindustrializarea nu este doar o problemă a României, ci una europeană, care a fost subliniată atât de recentul Raport Draghi, cât și de Declarația de la Anvers, în care peste 1100 de companii mari din Europa au transmis semnalul, al începutul anului, că o Europă independentă înseamnă și o Europă industrială, a declarat Forin Spătaru, consilier al primului ministru pe probleme economice și fost ministru al Economiei, într-un interviu pentru RFI.  

Acesta a explicat: “Europa trebuie să rămână competitivă, în special în producția industrială, pentru că altfel creăm o altă dependență. Nu vom mai putea folosi aceleași modele economice pe care le- am dezvoltat în ultimii 30 de ani, în care spunem că avem cercetare, dezvoltare, inovare, facem licențe și după aceea producția se face în altă parte. Crizele prin care am trecut până acum și probabil și următoarele crize ne- au demonstrat faptul că nu te poți baza pe o economie liberă, pe un comerț liber, fără să îți creezi o  infrastructură critică. Deja au fost câteva inițiative la nivel european la care am participat în mod direct pe partea de semiconductori și materii prime critice. Practic, România a fost cea care a pus pe agenda europeană procesarea materiilor prime critice și nu doar exploatarea lor, dar lucrurile trebuie să meargă mai departe, iar pentru asta avem nevoie de avem nevoie de industrie.

Pe de altă parte, Raportul Draghi vine și spune că, dacă vrem într- adevăr să rămânem competitivi, va trebui să alocăm, suplimentar față de ceea ce avem acum, undeva la 750 de miliarde de euro la la nivelul întregii Uniuni Europene. Vorbim de  o bază bună pe care o avem, dar de pași importanți pe care trebuie să- i facem tocmai pentru a câștiga această bătălie.

Trebuie să recunoaștem foarte clar că este o bătălie între țările europene  în a genera acești bani și a atrage sectoare economice. Eu cred că suntem la început, avem o oportunitate foarte mare, pentru că această revoluție tehnologică practic resetează întregul sistem economic european. Dar lăsând deoparte bunele intenții și declarațiile cotidiene politice pe care le avem, succesul acestui demers nu se poate face decât prin consistență, prin continuitatea unei politici economice care să nu fie influențată de dispute politice sau de cicluri electorale. Sustenabilitatea economică este strâns legată și de continuitatea politicilor pe care le vom adopta”.

• Documentul Green Deal Industrial Plan va fi gata anul viitor

Potrivit domnului Spătaru, reindustrializarea trebuie să fie un concept în dezvoltare, iar Guvernul a semnat un document programatic, contractat cu cei de la Banca Mondială, care se numește Green Deal Industrial Plan: “Am semnat împreună cu Secretariatul General al Guvernului un contract cu cei de la Banca Mondială. Practic, ne așteptăm ca acest document final să fie gata până la jumătatea anului 2025, urmând ca el, bineînțeles, să fie discutat cu mediul de afaceri, pentru că nu vom putea face o politică coerentă fără să avem această consultare cu mediul de afaceri.

Prin acest acest document vom avea direcțiile strategice de dezvoltare ale României, ținând cont de factorii competitivi pe care îi avem, oportunitățile pe care am putea să le să le dezvoltăm în noul context geopolitic și, de asemenea, care sunt sursele de finanțare și banii pe care trebuie să-i punem la dispoziție pentru a putea să avem acest plan coerent. Asta înseamnă că la nivelul întregului sistem de bugetare vom avea elemente cheie pe care trebuie să le regăsim în bugetul fiecărui an, cu direcțiile specifice de dezvoltare, astfel încât mediul de afaceri să poată să acceseze aceste aceste fonduri, dar să vină, de asemenea, cu fondurile proprii. Avem un document care a fost deja făcut – Strategia pe termen lung privind schimbările climatice, care ne spune că, dacă vrem să ne îndeplinim obiectivul de decarbonizare, adică 90% reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2050, România trebuie să pună la dispoziție sau să atragă din mediul privat 300 de miliarde de dolari până în 2050.

Această sumă poate fi alocată dacă vom fi cu coerenți și consistenți cu politicile guvernamentale pe care le vom aplica de acum încolo. Asta înseamnă că aproximativ 100 de miliarde de dolari ar trebui alocate de statul român prin fonduri europene sau prin bugete, sau prin emiterea de acțiuni verzi pentru acest sector, urmând ca 200 de miliarde de dolari să fie bani atrași din mediul privat pentru aceste dezvoltări”.

Potrivit domnului Spătaru, din 2025 toate politicile guvernamentale vor trebui să fie sectoriale și nu generice, așa cum a fost până acum: “Asta înseamnă că pentru industria metalurgică să avem un plan sectorial care presupune decarbonizarea prin introducerea hidrogenului, de exemplu, în procesul de producție, conversia de la acele furnale pe care pe care le avem la oțelării electrice, o politică privind colectarea acestor deșeuri metalice tocmai pentru a putea fi folosite în procesul de producție. La ciment, vorbim de captarea și stocarea carbonului, tocmai pentru a rămâne în continuare competitivi pe piața cimentului și a nu plăti certificatele CO2. Așadar fiecare politică trebuie să fie sectorială, iar instrumentele pe care le avem la dispoziție sunt fondurile europene. Trebuie să susținem în continuare emiterea de bonduri verzi nu numai la nivel național, dar și la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, care să vină să finanțeze, să cofinanțeze ulterior aceste aceste sectoare.

Și aș mai atrage atenția asupra Agenției de comerț exterior și atragerea investițiilor străine care trebuie să fie funcțională, iar atașații economici pe care- i avem sau structurile pe care le avem să înceapă să devină active acolo unde ne dorim să atragem investițiile străine sau, de ce nu, să generăm interes și în rândul antreprenorilor români. Eu mă bazez foarte mult pe capitalul românesc și cred că acest capital românesc, printr-o comunicare corespunzătoare, cu un impuls dat antreprenorilor români și direcții clare, vom putea să atragem capitalul românesc către aceste direcții strategice”.

• România are câteva avantaje incontestabile pentru reindustrializare

Florin Spătaru este unul dintre cei care a adus în discuția publică reindustrializarea României: “Eu cred că am reușit în ultimii ani să repun pe agenda publică acest subiect al reindustrializării, pentru că foarte multă lume spunea că România nu va mai putea să fie industrială, că România a pierdut această această bătălie. Dar, în acest moment, lucrurile se pot mișca.

Oportunitățile de dezvoltare ale sectoarelor industriale țin foarte mult de noile tehnologii pe care le avem acum. România are câteva avantaje incontestabile. Câteodată nu suntem atât de vocali în a le promova. Dar avem un mix energetic foarte bun. Avem un capital uman care reprezintă poate cea mai mare avere pe care această țară o are. Și avem, de asemenea, resurse naturale. Acest mix pot genera oportunități în genera oportunități. Important este ca noi să le prezentăm corespunzător. Această distribuție a lanțului de valoare la nivelul întregii țări trebuie să fie una echilibrată pentru că, dacă vom continua să deșertificăm economic anumite zone și să concentrăm foarte mult sectoare economice în zone deja care sunt suprapopulate, nu vom face decât să creăm niște dezechilibre.

Dezvoltarea inegală între între diversele zone ale țăriitrebuie să fie un aspect de care trebuie să ținem cont.

De asemenea, avem oportunități  în domeniile de nișă, în sectoarele automotive, în domeniul semiconductorilor. Deja, la Universitatea Politehnică, vom intra într- un proiect european extrem de important. Vom avea infrastructura critică pentru producția de semiconductori. Vom avea un clean room la Universitatea Politehnică printr-un proiect de microelectronică de 500 de milioane de euro din PNRR, pe care am reușit să îl punem în funcțiune.

Alte oportunități pe care le avem vin tocmai din acest deficit de balanță comercială pe care îl avem. Vorbim de trei elemente: industria chimică, industria metalurgică, dar și producția alimentară. Referitor la producția alimentară, este foarte bine că la nivelul Ministerul Agriculturii am lansat acest proiect de 500 de milioane de euro pentru procesare, dar următoarea etapă o reprezintă dezvoltarea de hub- uri logistice, capacități de refrigerare și de frig care să vină să suplimenteze acest lanț de valoare. Având toate aceste elemente, bineînțeles că România  se poate dezvolta.

În 2040, România ar putea să își tripleze PIB- ul prin aceste proiecte și bani alocați acolo unde trebuie. Asta înseamnă că guvernele pe care le vom avea din 2025 încolo, în fiecare an, vor trebui să își respecte promisiunea față de mediul de afaceri și să vină cu alocările bugetare corespunzătoare, tocmai pentru a duce a avea această consistență pe termen lung în politicile publice economice”.

Daniel Apostol, director general al Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG), a declarat: “România are nevoie stringentă de creșterea capacității sale instituționale pentru a putea facilita și administra punerea în aplicare a unei multitudini de regulamente și reglementări europene, mai ales în domeniul energiei. Este imperativ ca statul român să dispună de o expertiză aprofundată la nivelul autorităților implicate în negocierile purtate cu privire la impactul acestor reglementări europene asupra sectorului energetic.

Domnul Florin Spătaru, consilier de stat, a inițiat o colaborare strânsă și un dialog cu mediul de afaceri, având ca scop integrarea expertizelor private în efortul de creștere a capacității statului de construire a unei noi viziuni de dezvoltare economică și industrială.”