Producție industrială – Turismul în extrasezon și diversitatea gastronomică, punctele forte în dezvoltarea economiei tulcene – Sinteza

Deși efectele războiului de la graniță se răsfrâng statistic asupra turismului din Tulcea, o nouă abordare a actualului context ar putea ajuta la dezvoltarea economiei din zonă.

Un studiu realizat de către Institutul European din România la începutul lui 2024 arăta că Tulcea, județ recunoscut pentru potențialul său turistic și gastronomic, se numără printre județele care au înregistrat o crestere economică lentă. Iar de departe unul din motive este apropierea de granița cu Ucraina.

„În anul pre-pandemic 2019, în Tulcea au acostat 562 de nave de croazieră, în anul acesta au acostat…3”, explică Alexandru Filip, coordonatorul Organizaţiei de Management al Destinaţiei (OMD) Municipiul Tulcea. Acesta subliniază că motivul principal este tocmai faptul că turoperatorii mari și-au majorat polițele de asigurare. În plus, din cauza acestui conflict de la graniță, turiștii străini au devenit reticenți în a-și petrece timpul liber în apropierea unei zone de conflict.

Întrebat de Forbes România cum arată evoluția turismului în zonă din 2019 și până în prezent, Alexandru Filip a completat că în 2019, în orașul Tulcea au fost 76.000 de turiști, în tot județul Tulcea au fost 170.000 de turiști. În anul pandemic 2020, în orașul Tulcea au fost 40.000 de turiști, în tot județul Tulcea, 120.000 de turiști. În 2021, în orașul Tulcea, au fost 56.000 de turiști, în întregul județul: 150.000 de turiști. În primul an de război (2022), orașul Tulcea a fost vizitat de 58.000 de turiști, iar întregul județ de 116.000.   

Anul trecut, 55.000 de turiști au vizitat orașul Tulcea, iar 140.000, județul Tulcea.

Din punct de vedere gastronomic, aici, în Tulcea, au fost înființate primele puncte gastronomice locale din România.  

„Punctele gastronomice locale pun în valoare tradițiile și autenticitatea zonei. De exemplu, la restaurantul <La Liman> se regăsesc în meniu mâncăruri românești, aromânești, lipovenești și grecești”, a completat Ştefan Ilie, primarul municipiului Tulcea, care a recunoscut pentru Forbes România că în ultima perioadă a atras suma de 300 de milioane de euro din fonduri europene, bani pe care îi va folosi pentru a dezvolta și moderniza orașul.

Potrivit acestuia, un alt avantaj al orașului și județului Tulcea este faptul că, aici, există o structură etnică specifică. Conform datelor recensământului din 2021, structura etnică a județului Tulcea a suferit unele modificări față de recensământul din 2002. Populația județului Tulcea continuă însă să fie diversă, fiind compusă din mai multe grupuri etnice. Componența etnică actualizată este dominată în continuare de români, dar proporțiile altor minorități au înregistrat schimbări. În 2021, românii reprezentau aproximativ 88,2% din populație, rușii lipoveni, 6,4%, turcii și tătarii, 1,1%, rromii, 1% și grecii, 0,5%.

În ceea ce privește produsele alimentare, Tulcea este recunoscută în Europa ca fiind orașul din România care deține cele mai multe produse ecologice omologate și recunoscute de organismele europene. De exemplu, compania tulceană Deltaica are ca produse certificate pe scheme de calitate europeană, scrumbia de Dunăre afumată, salata cu icre de ştiucă de Tulcea, dar şi salata tradiţională cu icre de crap.

Județul Tulcea se întinde pe o suprafață de 8.499 km², reprezentând aproximativ 3,5% din suprafața totală a României. Din punct de vedere arheologic, județul Tulcea este un spațiu bogat în vestigii, fiind locuit de mai bine de 110.000 de ani. Dovezile culturale provin din diverse perioade istorice, precum: cultura Hamangia, renumită pentru statuetele „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”, cultura Gumelnița, specifică neoliticului târziu; vestigii geto-dacice și romane, printre care se numără cetăți precum Aegyssus (Tulcea), Troesmis sau Noviodunum.

Administrativ, județul Tulcea este împărțit în 51 de unități administrativ-teritoriale, incluzând: municipiul Tulcea, reședința de județ, ce concentrează aproximativ o treime din populația județului; 4 orașe: Babadag, Măcin, Isaccea și Sulina și 46 de comune, multe dintre acestea fiind situate în zone rurale și slab populate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.