Robotul Minerva ca: 
În contextul dezbaterilor din spațiul public vis à vis de pachetul de măsuri de consolidare fiscală, AmCham România își exprimă disponibilitatea de a fi parte a discuțiilor de analizare a impactului măsurilor propuse și a consultărilor de substanță, dorite de toate părțile afectate, care au nevoie de un termen rezonabil, între adoptarea și aplicarea măsurilor fiscale, pentru ajustarea planurilor de afaceri.
AmCham România reiterează susținerea pentru un cadru fiscal echitabil pentru toți jucătorii din piață, care să nu permită nici să nu încurajeze abuzurile, dar să stimuleze investițiile, în special în industriile cu potențial de consolidare a competitivității României, la nivel regional.
Redăm, în continuare, conținutul comunicatului de presă, așa cum a fost transmis către redacție.
Subliniem nevoia ca noile măsuri fiscale (cele mai ample din ultimul deceniu cel puțin) să fie corelate cu obiectivele României de atragere de capital și de consolidare ca destinație de investiții strategice, dar și cu legislația deja aplicabilă în domeniu.
În urma unei analize preliminare a propunerilor din varianta de lucru a Ordonanței, vehiculată în media, membrii AmCham au identificat o serie de propuneri care nu au fost discutate în prealabil cu mediul de afaceri și nu au trecut prin procesul de consultare publică.
Transparența și predictibilitatea stau la baza unui mediu de afaceri sănătos, de aceea considerăm că unele măsuri adoptate pripit pot avea efecte negative la nivelul economiei românești.
În opinia AmCham, unul dintre aspectele care necesită o atenție suplimentară pentru a nu afecta negativ mediul economic, este formula de ajustor fiscal.
Îngrijorarea companiilor este că acest ajustor (similar cu un impozit pe cifra de afaceri) poate dezavantaja România în comparație cu alte țări din regiune. Printre efectele lui poate fi limitarea capacitații de a atrage investiții de tip greenfield, o discriminare nejustificată între companii aparținând unui grup și cele care nu au asemenea apartenență, sau chiar blocarea planurilor de investiții ale companiilor stabilite deja în România. La o primă vedere, se poate concluziona că ajustorul fiscal pune sub semnul întrebării anumite principii de taxare (de exemplu substanța tranzacțiilor, prețul de piață, etc.)
Ne așteptăm ca măsurile luate în calcul să țină cont de prevederile Directivei pentru implementarea impozitului minim (Pilonul 2 BEPS) și să se coreleze cu legislația prețurilor de transfer (de exemplu cu acordurile de preț în avans emise și ce vor fi emise). Recomandăm analiza experienței altor țări care au implementat sau sunt în proces de implementare a unor sisteme similare, precum Polonia sau Australia.
De asemenea, punctăm nevoia de a fi evitate orice măsuri care slăbesc eforturile de combatere a evaziunii fiscale pe taxa pe valoare adăugată, cum credem că este restrângerea măsurii de taxare inversă pentru sectorul construcțiilor și tranzacții imobiliare.
Un alt aspect important pentru companii este păstrarea instrumentelor care le permit să susțină organizațiile non-guvernamentale să suplinească servicii sociale în domenii critice pentru societate dar pentru care Statul nu are resurse și capacitate, servicii a căror eficiență și necesitate sunt incontestabile.
Modificările propuse, pe lângă reducerea avantajului fiscal, vor îngreuna și accesul acestor organizații la fondurile necesare.
Am sesizat modificări importante focusate pe anumite industrii, precum IT cu restrângerea facilitaților, sectorul financiar cu limitarea deducerii provizioanelor, construcții și altele. Unele modificări au fost cunoscute din timp, altele apar în premieră, însă toate sunt de natură să afecteze imediat respectivele industrii.
Pentru a reduce efectele negative, recomandăm analizarea particularităților de implementare a tuturor modificărilor propuse și un proces amplu de consultare.
Reiterăm necesitatea respectării termenului de șase luni, indicat în Codul Fiscal, înaintea intrării în vigoare a modificărilor fiscale, mai ales ținând cont de anvergura lor în acest pachet.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este între cele mai reprezentative asociații ale comunității de afaceri din România, recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relațiilor comerciale între SUA și România.
Cei 530 de membri AmCham activează în 32 sectoare economice, asigură împreună peste 250.000 de locuri de muncă și au investit peste 20 mld EUR în România.
Cifra de afaceri cumulată a membrilor AmCham se ridica la 65 mld EUR (calculată cu rezultatele financiare raportate pentru 2021, cea mai recent disponibilă la momentul analizei). Fiecare million de EUR suplimentar la cifra de afaceri creează alte 10 locuri de muncă în economie. Valoarea adăugată generată de membrii AmCham, de 29, 1 mld EUR reprezintă 12,1% din PIB-ul României (2021).
AmCham România este un membru acreditat al Camerei de Comerț a SUA și face parte din rețeaua europeană a Camerelor de Comerț Americane. În plan intern, AmCham România se bucură de buna colaborare instituțională cu Ambasada Statelor Unite la București, și face parte din platforme de consultare precum Coaliția pentru Dezvoltarea României alături de alte organizații partenere din mediul asociativ care urmăresc obiective comune.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (modernbuyer.ro).
