Robotul Minerva ca: 
Regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) a trecut prin schimbări economice semnificative în ultimii trei ani. O mare eterogenitate, diverse măsuri de sprijin și modificări legislative au afectat semnificativ situația insolvențelor. Pandemia de Covid-19 și recesiunea economică ulterioară, precum și impactul economic al războiului din Ucraina au adus îngrijorări nu numai asupra activității macroeconomice și piețelor de mărfuri, ci și asupra lichidității companiilor.
Economiile ECE au dat semne de redresare în 2021 și în prima jumătate a anului 2022, majoritatea țărilor înregistrând rate de creștere mai mari, în ciuda volatilității semnificative.
„Anul 2022 a adus în mare parte o activitate economică solidă, cu o creștere a PIB-ului Croației și Sloveniei depășind 5% și rate de creștere în Polonia, România și Ungaria apropiate de acest nivel”, a declarat Grzegorz Sielewicz, Head of economic Research for Central and Eastern Europe. „Pe de altă parte, Estonia a intrat în recesiune cu o rată de creștere de -1,3%”.
În ceea ce privește insolvențele, măsurile de sprijin introduse de guverne în 2020 au contribuit la scăderea numărului de insolvențe. Procesul de încetare a acestor măsuri a fost treptat, companiile beneficiind în continuare de ele pe fondul dobânzilor scăzute în 2021.
„În 2022 am observat o creștere clară a insolvențelor, deoarece companiile s-au confruntat cu mai multe provocări, inclusiv prețuri ridicate la energie, inputuri, serii de majorări ale dobânzilor, cea mai mare inflație din ultimele decenii și incertitudini legate de războiul din Ucraina”, a adăugat Grzegorz Sielewicz.
Coface estimează că numărul total de proceduri de insolvență în țările din ECE a crescut de la 25.917 în 2021 la 36.090 în 2022, o creștere de 39,3%. Opt țări au înregistrat un număr mai mare de insolvențe în 2022 decât anul precedent (Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Serbia), iar patru țări au raportat o scădere (Republica Cehă, Estonia, Slovacia și Slovenia).
Creșteri mai mari ale insolvențelor au fost înregistrate de Serbia și Ungaria (+106%, respectiv, +86%), în timp ce cea mai mare scădere a procedurilor a fost în Estonia (-17%).
*ponderea insolvenţelor în numărul total de firme active
Deloc surprinzător, sectoarele consumatoare de energie sunt cele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma creșterii prețurilor mărfurilor, de unde și costurile de operare mai mari.
De exemplu, în Polonia, sectoarele chimicale, metale, hârtie-lemn și agroalimentar au raportat întârzieri de plată mai mari decât media, majoritatea dintre ele întâmpinând întârzieri mai lungi de plată față de anul precedent. Aceste sectoare au fost, de asemenea, larg reprezentate în statisticile regionale privind insolvențele: metalele, hârtia, lemnul și sectorul agroalimentar au înregistrat rate de insolvență ridicate și accelerate.
Sectorul construcțiilor a fost, de asemenea, afectat semnificativ. Ratele de insolvență sunt deosebit de ridicate în Croația, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Polonia, datorită prețurilor ridicate ale materialelor de construcție și ale inputurilor. Acest sector a fost, de asemenea, afectat de o piață imobiliară inertă din cauza creșterii ratelor dobânzilor și a inflației mai mari, precum și de un deficit de forță de muncă.
În cele din urmă, comerțul cu amănuntul este un alt sector cu o pondere considerabilă a numărului de insolvențe în majoritatea țărilor, în ciuda unei evoluții relativ limitate în 2022. Inflația persistentă afectează major cheltuielile de consum, ceea ce ar trebui să conducă la un număr mai mare de insolvențe în acest sector.
„Perspectivele economice rămân cel puțin incerte. Experții noștri prognozează o încetinire a inflației pentru lunile următoare, dar totuși, o mare parte a economiilor din regiunea ECE ar trebui să înregistreze o creștere mai slabă în 2023. Într-adevăr, inflația va rămâne cu mult peste țintele băncii centrale. Ca atare, acestea din urmă vor continua să majoreze ratele, iar asta va avea efecte negative asupra solvabilității companiilor. Considerăm că numărul companiilor aflate în situație de insolvență ar trebui, prin urmare, să continue să crească în 2023”, a declarat Jarosław Jaworski, CEO Coface Europa Centrală și de Est.
În România, primele trei sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență sunt Construcții (1.342), Comerț cu amănuntul (858) și Comerț cu ridicata și distribuție (807) și păstrează o concentrare de aproximativ 46% din totalul numărului de insolvențe înregistrate în 2022.
Dintre acestea, creșterea cea mai mare a numărului de companii care au intrat în procedură de insolvență a fost înregistrată în sectorul construcțiilor (+20% vs 2021), care deține cea mai mare pondere din totalul numărului de insolvențe (21%).
Reamintim că dacă în România, în ultimii trei ani, au fost raportate cele mai mici valori ale numărului de companii intrate în insolvență din ultimul deceniu, trendul crescător actual poate indica faptul că perioada marcată de efectele COVID-19, când Gurvernul României a sprijinit companiile prin diverse scheme de finanțare, iar lichiditatea în piață a fost mare, a luat sfârșit.
Trebuie menționat de asemenea că aproximativ 60% dintre companiile intrate în insolvență în anul 2022 în România au fost înființate înainte de anul 2016.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (modernbuyer.ro).
