Servicii profesionale – Deficitul Fondului din care e finanţată Sănătatea a scăzut la 1,7 miliarde de lei în ianuarie, prima lună în care vedem integral efectele noilor taxe din sănătate – Sinteza

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

De ce e importantă execuţia FNUASS în ianuarie

Ianuarie 2024 e prima lună în care vedem integral efectele aplicării Legii 296 şi a OUG 115 din 2023, actele normative care au eliminat unele facilităţi fiscale din construcţii şi agricultură şi au impus plata CASS pentru tichete de masă (Legea 296) şi pentru unele indemnizaţii de concediu medical (OUG 115). Analiza arată că în urma aplicării măsurilor antemenţionate, încasările din contribuţii de asigurări de sănătate au crescut cu peste 30% în ianuarie 2024 faţă de cele din ianuarie 2023. Fondul Sănătăţii a continuat să aibă deficit, dar cu 33% mai mic decât în ianuarie 2023.

Chiar şi după aplicarea celor 2 acte normative care au schimbat semnificativ taxarea muncii în 2023 (Legea 296 şi OUG 115), România are în continuare 19 categorii de oamenii care sunt asiguraţi la sănătate fără să plătească CASS.

Iată, pe larg, execuţia Fondului Sănătăţii în ianuarie

FNUASS a avut venituri totale de 4,9 miliarde de lei în prima lună a anului 2024, cu aproape 35% mai mari decât cele din aceeaşi lună a anului 2023.

Peste 96% din banii colectaţi la Fondul Sănătăţii în ianuarie 2024 provin din contribuţii plătite de salariaţi şi persoane fizice cu venituri extrasalariale.

Veniturile realizate din contribuţii de asigurări de sănătate şi din contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii, suportate de plătitorii de venituri şi de către unele persoane fizice cu venituri extrasalariale, se ridică la 4,7 miliarde de lei în ianuarie 2024 şi , reiese din analiza pe baza execuţiilor Fondului.

.

Creşterea e influenţată de majorarea salariului minim brut pe economie cu 10% la 3.300 de lei începând cu 1 octombrie 2023.

De asemenea, începând cu luna noiembrie angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296 din 2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, arată o analiză pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii.

Peste 3 milioane de salariaţi primesc tichete de masă de la angajatori.

Tot din ianuarie, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale) intră în baza de calcul al CASS, după cum Economica.net a anunţat în exclusivitate anul trecut.

Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS e prevăzută în OUG 115 din 2023, despre care am scris pe larg anul trecut.

, potrivit Codului fiscal, consultat de Economica.net.

Încasările din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor se apropie de 16,9 milioane de lei în ianuarie 2024 şi sunt de peste patru ori mai mari decât cele din ianuarie 2023, arată analiza .

Fondul a primit subvenţii de peste 191 de milioane de lei de la stat, în prima lună a anului 2024, cu 68% mai mari decât cele primite în urmă cu an an, arată analiza .

Plăţile totale ale Fondului se ridică la 6,6 miliarde de lei în ianuarie 2024 şi sunt cu 6,6% mai mari decât cele din urmă cu an an.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 2,3 miliarde de lei în ianuarie 2024, decât în ianuarie 2023, reiese din calculele pe baza execuţiilor.

Informaţia vine în contextul în care ianuarie 2023 am avut o creştere cu peste 64% la acest capitol din execuţie faţă de cea din ianuarie 2022.

• Pentru produsele farmaceutice, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit 2,85 de miliarde de lei din FNUASS în ianuarie 2023, cu peste 64% mai mult decât am plătit în ianuarie 2022, reiese din calculele  pe baza execuţiilor Fondului.
• De unde a provenit această creştere semnificativă din ianuarie 2023 faţă de valoarea din aceeaşi lună a anului 2022
• Categoriile de cheltuieli de la acest capitol, care au contribuit cel mai mult la creşterea antemenţionată, sunt cele pentru medicamentele pentru boli cronice cu risc crescut şi cele pentru materialele sanitare folosite în programele naţionale cu scop curativ.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în spitale, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS peste 1,2 miliarde de lei în ianuarie 2024, cu peste 11% mai mult decât în urmă cu an, arată execuţiile comparate de .

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice depăşesc 1 miliard de lei în ianuarie 2024 şi sunt cu 8,5% mai mari decât cele din urmă cu un an, arată analiza . Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, conform analizei.

Cheltuielile pentru asigurări şi asistenţă socială se apropie de 500 de milioane de lei în ianuarie 2024 şi sunt cu 5,6% mai mari decât cele din ianuarie 2023.