Detaliile procesului cu Pfizer, din perspectiva guvernului
Comisia Europeană a încheiat cu contractanții Pfizer Inc. și BioNTech Manufacturing GmbH un acord de cumpărare în avans pentru furnizarea vaccinurilor împotriva Covid-19, în numele și pentru statele membre ale Uniunii Europene.
Din 2020 până acum, Comisia Europeană a încheiat cu Pfizer-BioNTech, în numele și pe seama celor 27 de state, trei contracte de furnizare a vaccinului Covid-19.
Dintre acestea, primele două contracte au fost finalizate de România prin comandarea dozelor contractate prin intermediul unor formulare specifice de comandă de vaccinuri denumite ”vaccine order forms”.
Conform prevederilor unuia dintre aceste contracte, “ sau relația legală stabilită de prezentul acord sau orice bon de comandă pentru vaccin”.
La 8 ianuarie 2024, a fost înregistrată în evidențele Ministerului Sănătății citația emisă de Tribunalul de Primă Instanță francofon din Bruxelles, la data de 22 decembrie 2023, în cauza înregistrată cu nr. F5331-23, promovată de către reclamanții Pfizer Inc., BioNTech Manufacturing GmbH, Pfizer România SRL împotriva României, având ca obiect acțiunea în pretenții generate din neexecutarea contractului de achiziție vaccinuri antiCovid-19, încheiat între contractant și Comisia Europeană.
Prin această citaţie, România, reprezentată de Ministerul Sănătății, a fost notificată să se prezinte la 20 februarie 2024, la ora 9:00, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles. Pfizer cere:
Pe de o parte, și care să îndeplinească condițiile legale pentru a putea reprezenta juridic România în această cauză. În acest sens,, susţine guvernul în documentul analizat de.
Pe de altă parte, guvernul reglementează . Tocmai din acest motiv, întrucât practica a demonstrat că nu există timpul necesar pentru o specializare la locul de muncă, intenția conducerii Direcției generale juridice este ca personalul specializat desemnat să aibă cel puțin o minimă experiență în drept internațional. „, explică guvernul în nota de fundamentare consultată de .
Executivul instituie.
Demnitarii nu vor putea refuza să semneze declarațiile de martori, să participe la audierile orale programate și să semneze orice alte documente procedurale specifice fiecărui litigiu internațional, dacă avocații care asigură reprezentarea juridică decid că informațiile sau documentele deținute de aceştia sunt utile pentru sprijinirea apărării României, se mai arată în proiectul de OUG consultat de .
De ce e importantă schimbarea
Activitatea derulată de Direcția generală juridică din Ministerul Finanțelor din ultimii 19 ani a identificat situații în care De asemenea, au existat situații în care au refuzat semnarea unor declarații de martori, cu repercusiuni negative asupra credibilității martorilor respectivi și șanselor de câștig a dosarelor.
Ce mai prevede proiectul de OUG
Reprezentarea României sau a instituţiilor publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii sau în faţa altui tribunal arbitral internaţional e asigurată de Ministerul Finanţelor, atunci când prin cererile de arbitrare sunt invocate clauze care se referă la protecţia reciprocă a investiţiilor din tratatele internaţionale la care România este parte.
Reprezentarea României sau a instituțiilor publice membre ale guvernului în litigiile judiciare și arbitrale internaţionale, altele decât cele enumerate mai sus,.
Reglementarea în regim de urgență a posibilității guvernului de a mandata prin memorandum Ministerul Finanțelor pentru a asigura asistența și reprezentarea juridică în diverse jurisdicții străine „este absolut necesară prin raportare la semnalările primite din partea Ministerului Sănătății privind imposibilitatea acestuia de a gestiona dosarul internațional. Din acest motiv, pentru a nu fi prejudiciat bugetul statului, se impune crearea cadrului legal general pentru asemenea situații în care unele ministere nu pot gestiona activitatea în relația cu societățile de avocatură specializate”, explică guvernul.
e, după caz, pe baza unei proceduri proprii de selecție aprobată de conducătorul instituției.
.
Eventualele sume de bani dispuse să fie plătite prin hotărârile judecătoreşti sau arbitrale, pronunţate în legătură cu litigiile internaționale, se suportă din bugetul Ministerului Finanțelor (MFP), cu respectarea dreptului Uniunii Europene în materia ajutorului de stat, dacă este cazul.
Dacă problematica care a făcut obiectul litigiilor internaționale a fost gestionată de una sau mai multe instituţii sau autorităţi publice locale, , iar instanța judiciară sau tribunalul arbitral nu a individualizat cuantumul sumelor datorate în funcţie de vinovăţia fiecăreia.
Actualizare
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.economica.net).