Robotul Minerva ca: 
Principala vulnerabilitate identificată de Blocul Naţional Sindical în urma aplicării Directivei 2041/2022 este amplificarea unei spirale salarii-preţ. În jur de 32% dintre salariați plătiţi cu salariul minim sau în jurul salariului minim vor avea salarii mai mari, iar angajatorii lor vor încerca să translateze aceste majorări în prețurile bunurilor și serviciilor oferite, rezultând prețuri şi mai mari. Această vulnerabilitate poate fi limitată prin utilizarea unei combinaţii eficiente de politici economice, astfel încât politica monetară, politica fiscală și de venituri, politica ajustării structurale să compenseze acest risc, arată o cercetare recentă a Blocului Naţional Sindical, consultată de .
„Or, cum rata inflaţiei îi afectează în principal pe cei cu venituri minime şi mici ale căror venituri deși cresc, în urma majorării ratei inflaţiei puterea de cumpărare nu urmează ritmul de creştere a veniturilor, trebuie gândite măsuri complementare majorării salariilor în urma implementării Directivei pentru protejarea celor cu venituri acum ceva mai mari, dar tot mici raportate la distribuţia salariilor în economie. În aceste condiții – translatarea în inflaţie, respectiv spirala salarii-preţuri – este necesar de gândit pe termen mediu și un alt instrument pentru a asigura un trai decent, nu doar adecvarea salariului minim la condițiile economice naționale, pentru care Directiva este un prim pas, spre exemplu,„, reiese dintr-o cercetare realizată de Blocul Naţional Sindical (BNS), consultată de Economica.net.
U ar trebui să aibă un nivel care s. Aceasta înseamnă că trebuie să fie suficient pentru a acoperi nevoile de bază (hrană, apă, adăpost, haine, transport) şi să includă şi un venit discreţionar care să permită și oamenilor cu cele mai mici salarii să economisească pentru evenimente neprevăzute, se arată în cercetarea BNS, consultată de Economica.net.
, spune BNS în analiza consultată de Economica.net.
Context
De la 1 ianuarie salariul minim va fi stabilit pe baza următoarelor criterii prevăzute într-o Directivă europeană:
- puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieții;
- nivelul general al salariilor și distribuția acestora;
- rata de creștere a salariilor;
- nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
- Valoarea salariului de bază minim brut va fi 50% din câștigul salarial mediu brut.
Nu e o propunere originală a guvernului, ci ne obligă o Directivă europeană
La 21 iunie guvernul a aprobat Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2041/2022 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
- Salariul minim european este prevăzut, de asemenea, și în Planul Național de Redresare și Reziliență, jalonul 392, potrivit căruia salariul minim brut pe țară garantat în plată se va stabili în baza unui mecanism obiectiv bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali.
Salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi actualizat anual în funcție de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și productivitatea muncii la nivel național. . În plus, proiectul de lege presupune întărirea rolului pe care îl au sindicatele și patronatele, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii.
Corespondenţa criteriilor Directivei privind stabilirea salariului minim, enumerate mai sus, în legislaţia naţională:
Salariul minim din ţara noastră va fi stabilit pe baza următoarelor criterii de la 1 ianuarie:
- corespunde criteriului Directivei puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieții;
- corespunde criteriului Directivei nivelul general al salariilor și distribuția acestora;
- corespunde criteriului rata de creștere a salariilor;
- corespunde criteriului nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
De la 1 ianuarie, salariul minim pe economie se stabileşte prin HG, după consultarea partenerilor sociali, cu actualizare.
Criteriile corespondente celor din Directivă, prevăzute în legea din România, transpunerii în România a criteriilor Directive, e de părere Blocul Naţional Sindical.
Folosirea criteriului raportul dintre salariul minim brut (care va fi stabilit pentru anul următor) și câștigul salarial mediu brut (estimat pentru anul următor) e oportună pentru România, reiese din cercetarea BNS.
Repercusiunile transpunerii Directivei în legislaţia naţională, în viziunea Blocului Naţional Sindical
Transpunerea Directivei înlocuiește modul administrativ și de multe ori arbitrar de actualizare a salariului minim brut garantat în plată cu un mecanism predictibil, respectiv cu o formulă, care obligatoriu în procesul de transpunere trebuie să țină cont de mai mulți factori care influențează nivelul de trai.
Directiva enumeră patru criterii pe care statele membre trebuie să le aibă în vedere când stabilesc salariul minim brut: puterea de cumpărare a salariilor minime legale, luând în considerare costul vieții; nivelul general al salariilor și distribuția acestora; rata de creștere a salariilor; nivelurile și evoluțiile productivității pe termen lung.
Urmare a includerii acestor factori, statele membre își aleg ținte nearbitrare față de care se raportează formula.
În România, a fost aleasă valoarea de referință a salariului minim de 50% din câștigul salarial mediu brut.
Formula aleasă pentru implementarea salariului minim european în România
Efecte favorabile pentru 1,8 milioane de salariaţi. Decizia politică înlocuită de o formulă transparentă şi predictibilă
Aproximativ 1,8 milioane de angajaţi cu normă întreagă au încasat salarii brute cuprinse între cel minim de 3.700 de lei şi 4.300 de lei în iulie, arată datele Inspecţiei Muncii obţinute de Blocul Naţional Sindical. Aceasta înseamnă puţin peste 32% dintre angajaţii din ţara noastră.
Formula de stabilirea a salariului minim în România, în acord cu exigenţele Directivei europene, este net avantajoasă față de ceea ce s-a întâmplat între 2021-2024 și nearbitrară, spune BNS.
.
Se creează condiții de predictibilitate, de nediscriminare și se limitează posibilele erori de politică salarială. Cu toate acestea, degradarea stabilității macro-economice (analizată în cercetare prin prisma în principal a rezultatului bugetar, amenințător la adresa unor viitoare taxe și impozite majorate) ar putea anula o parte din câștigurile potențiale în urma implementării Directivei.
Legarea ca referință de 50% din câștigul salarial mediu brut este principalul aspect pozitiv al transpunerii Directivei în România, chiar dacă formula poate fi îmbunătățită, mai spune Blocul Naţional Sindical.
. Directiva dezaprobă, de asemenea, deducerile care nu respectă principiul proporționalității și care nu au un scop legitim. În acest sens, în spiritul Directivei, BNS a demonstrat în cercetare că schimbarea sistemului de deduceri produsă în România de la 1 iulie 2024 a fost în dezacord cu prevederile Directivei, ba mai mult,
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.economica.net).
