Analize și Trenduri – ANALIZĂ ZF. Războiul apei: fermierii cer avize cât mai rapid pentru puţuri de mare adâncime, însă dincolo de birocraţie Apele Române şi specialiştii spun: trebuie să fim atenţi la pânza freatică. O treime din apa consumată în România îi revine agriculturii – Sinteza

♦ „Dacă vom exploata apa din subteran o perioadă lungă de timp, vom ajunge ca India, unde oamenii se tem că vor rămâne fără apă de consum şi fără mâncare şi vom putea vedea un exod al populaţiei din acea ţară, adică peste 1 miliard de persoane care o să fugă în locuri în care mai este apă“, spune hidrologul Daniel Diaconu ♦ Pe de altă parte, în Franţa, construirea unor megabazine, adică rezervoare artificiale de apă pentru irigaţii, a scos oamenii în stradă, pentru că acestea ar favoriza doar fermele mari. Apa din aceste bazine urma să fie extrasă din subteran sau râuri.

Autorităţile au acordat în ultimii trei ani puţin peste 200 de avize pentru puţuri care să alimen­teze cu apă sistemele de irigaţii, arată o analiză a ZF. Sistemele de irigaţii care se bazează pe apa din puţuri este soluţia găsită de fermierii care nu au acces la infra­structura tradiţională de irigaţii. Valoarea unor astfel de puţuri poate ajunge până la 80.000 de euro, iar pentru a iriga 300-400 de hectare este nevoie de nouă sau zece puţuri. Principala provocare pe această linie nu e însă de natură financiară, ci birocratică.

„În momentul în care vrei să faci foraje pentru puţuri, ai nevoie de un dosar pe care să îl trimiţi la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (care se află sub autoritatea Apelor Române – n. red.) din Bucureşti, aştepţi 6-7 luni pentru acord, apoi faci un proiect tehnic pentru puţ, pe care îl trimiţi iar la institut şi mai aştepţi 3-4 luni. În final, ajungi la peste un an pentru obţinerea avizului pentru foraj“, a spus Alexandru Haită, preşedintele Cooperativei Agricole Tinoasa din Teleorman.

În 2020, Administraţia Naţională „Apele Române“ a acordat 60 de avize pentru puţuri, în 2021 a dat 79 de avize şi în 2022 a dat 66 de avize, numărul acestora fiind egal cu numărul solicitărilor, con­form informaţiilor oferite la solicitarea ZF. Acest fapt arată că se investeşte mai mult în sisteme de irigaţii şi fer­mierii caută surse alternative de alimentare a acestora cu apă, iar reprezentanţii  recunosc că obţinerea unui aviz durează mini­mum 60 de zile, adică două luni.

Dincolo de birocraţie, la baza „întâr­zierii“ autorităţilor stau studii şi hirdologii cer atenţie la acordarea avizelor pentru construcţia puţurilor folosite de fermieri.

„Modelul din India sau America de irigare a culturilor din subteran, folosind apă din pânza freatică sau din adâncime, nu ştiu dacă este potrivit pentru România. Acum avem probleme cu apa din subteran în anumite zone, pentru că în unele localităţi, cum este Sfântu Gheorghe, se alimentează 100% cu apă din subteran şi vă daţi seama că nu putem uda cartofii, de exemplu, cu apa aceea, pentru că este mai important să ajungă la populaţie. Dacă vom exploata apa din subteran o perioadă lungă de timp, vom ajunge ca India, unde oamenii se tem că vor rămâne fără apă de consum şi fără mâncare şi vom putea vedea un exod al populaţiei din acea ţară, adică peste 1 miliard de persoane care o să fugă în locuri în care mai este apă“, spune Daniel Diaconu, expert hidrolog şi profesor universitar la Universitatea din Bucureşti.