Retail – De unde vine peştele care susţine creşterea pescăriilor şi a restaurantelor de pe litoral? „Servim în restaurantul nostru peşte de Marea Neagră, dar şi doradă şi biban cumpărat din Metro“. Asociaţia RomFish: Tot mai mult peşte de acvacultură este importat din Bulgaria, Ungaria, Turcia, Grecia – Sinteza

Restaurantele cumpără hamsii, scoici, calcan, lufăr, barbun, stavrid şi alţi peşti. Sursa: pescăria La Drăgoi
♦ Dacă în Grecia, Italia şi Spania există pieţe de peşte, unde pescarii vin cu captura zilei, iar consumatorii pot alege produsele pe care şi le doresc, în România nu sunt organizate astfel de pieţe dedicate.

Cu peşte de captură în scădere din pescuitul marin sau din ape interioare, dar şi cu producţie mică din acva­cultură, România importă anual peste 100.000 de tone de peşte, potrivit ultimelor date din piaţă.

„Pescuitul este sezonier, deci ne bazăm pe acvacultură. Dar aici importăm peşte de acvacultură din Bulgaria, Ungaria, Turcia, Grecia. Seceta a afectat fermele piscicole din România, aşa că estimăm că anul acesta producţia locală va fi  sub 10.000 de tone“, a spus Cătălin Platon, preşedintele Aso­ciaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie (RomFish).

Fermele piscicole locale asigură producţia de crap, păstrăv, somn, novac, sânger, caras, ştiucă, iar producătorii vând peştele în magazine specializate sau restaurante.

În 1998, fermele piscicole din România produceau 55.000 de tone de peşte, iar ulterior producţia s-a redus la 13.000 tone în 2010 şi la sub 10.000 de tone anul acesta, potrivit RomFish.

Producţia de acvacultură poate răspunde cererii în creştere din partea consumatorilor, în condiţiile în care pescuitul în Marea Neagră, spre exemplu, este dependent de condiţiile meteo. Cum vara aceasta temperatura apei a fost ridicată, pescarii au pescuit mai puţin.

Ce cumpără restaurantele de la pescari

Pescarii nu pot asigura un flux continuu în aprovizionarea pieţei, producătorii din sectorul pescăresc nu reuşesc să acopere consumul la nivel naţional, se arată în Programul pentru Acvacultură şi Pescuit 2021-2027.  Ultimele date din program arată că totalul capturilor ajungea la 7.700 de tone în pes­cuitul marin şi la 3.400 de tone în pescuitul în ape interioare. Statistici la zi nu sunt disponibile.

Majoritatea speciilor de peşte efectuează migraţii nepredictibile, în funcţie de condiţiile hidro­climatice şi abun­denţa hranei, aglomeră­rile de peşti fiind influenţate de condiţiile de mediu, se mai arată în program.

„În medie, când plecăm la pescuit scoatem 500 de kilograme de peşte cu cele şapte pescadoare pe care le avem. Pescuim în Marea Neagră, pe lacul  Razim şi Sinoe şi lucrăm cu 63 de pescari. Vara aceasta au fost probleme din cauză că apa Mării Negre s-a încălzit foarte mult, iar peştii s-au retras în larg. Am pescuit mai puţin în unele zile, doar 300 de kilograme sau deloc. Avem sezoane la peşte“, a spus pentru ZF Petre Drăgoi, care se ocupă de „Pescăria la Drăgoi“ din sat Sinoe şi care furnizează peşte către restaurantele pescăreşti de pe litoral. El spune că restaurantele cumpără hamsii, scoici, calcan, lufăr, barbun, stavrid şi alţi peşti. În Sinoe, compania are o pescărie şi se pregăteşte să mai deschidă una lângă centrul comercial Tomis 3 Constanţa. Mai mult, proprietarii au deschis şi în Bucureşti, în Obor, o pescărie, dată fiind cererea mare pentru peşte proaspăt de captură. El deţine  acţiuni la compania Fish Tunet din Sinoe, cu afaceri de 262.000 lei anul trecut şi profit de 17.000 lei, dar şi Perla Deltei Fish din Bucureşti, potrivit datelor de la mfinante.ro.

Dacă în Grecia, Italia şi Spania există pieţe de peşte, unde pescarii vin cu captura zilei, iar consumatorii pot alege produsele pe care şi le doresc, în România nu sunt organizate astfel de pieţe dedicate.