Analize și Trenduri – Analiza de luni. Investiţii de sute de milioane de euro au transformat piaţa hotelieră din România: hotelurile clasificate la patru stele au ajuns la o cotă de piaţă de 27% după ce la începutul anilor 2000 porneau de la sub 2% – Sinteza

♦ În anul 2000, România număra doar 14 hoteluri de patru stele, numărul acestora a ajuns la 430 în 2024. Multe dintre brandurile hoteliere locale au intrat pe acest segment şi mulţi antreprenori au mizat pe hotelurile de patru stele ♦ Piaţa hotelieră locală a devenit un punct de interes pentru marile branduri hoteliere internaţionale, care fie intră pentru prima dată în piaţă, fie adaugă noi branduri din portofoliul lor ♦ Sectorul a devenit atractiv şi pentru investitorii din alte pieţe, în special pentru dezvoltatorii imobiliari, cât şi pentru antreprenorii cu activităţile principale în alte pieţe.

Turismul şi-a consolidat poziţia în economie în ultimele două decenii şi jumătate, crescând de la doar 3.000 de unităţi de ca­za­re în toată ţara la începutul anilor 2000 la peste 13.000 în 2024, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Nu doar unităţile de cazare s-au înmulţit, ci şi hotelurile, care nu au crescut doar ca număr, ci şi ca stan­darde. De la doar câteva hoteluri de patru şi cinci stele în toată ţara, acestea au ajuns să impună noi standarde în piaţă, dictând chiar direcţia în care ar trebui să meargă sectorul ospitalier.

Evoluţia pieţei se vede clar în datele ofi­ciale. De la 811 hoteluri în anul 2000, Româ­nia a ajuns să numere 1.600 în 2024, o du­blare faţă de acum 25 de ani.

Industria ospitalităţii s-a dezvoltat, în pri­mul rând, în marile oraşe, Bucureştiul fiind în frunte cu piaţa hotelieră cea mai dezvol­tată din ţară. Motorul principal de creştere al hotelurilor din marile oraşe a fost businessul, care a generat cererea venită din partea sec­torului corporate, atât pe zona de călători, cât şi pe segmentul de evenimente. În oferta marilor hoteluri urbane nu se află doar ca­zarea şi masa, ci şi un centru de evenimente şi de spa.

Numărul de hoteluri de cinci stele a crescut de la doar trei unităţi în 2000 până la 47 de hoteluri clasificate la această categorie. Cu toate că numărul acestor hoteluri este încă unul mic, investiţiile în astfel de unităţi de cazare sunt foarte mari şi puţini au fost cei care au pariat pe acest sector până recent. Totuşi, din 2019 şi până în 2024, o perioadă marcată de pandemie, inflaţie şi diverse pro­bleme economice, piaţa a crescut, iar ospita­li­tatea a adăugat 11 hoteluri de cinci stele.

În cazul hotelurilor de patru stele, care sunt mult mai răspândite la nivel naţional, ritmul de creştere a fost mult mai puternic. În anul 2000, România număra doar 14 hoteluri de patru stele, numărul acestora a ajuns la 430 în 2024. Multe dintre brandu­rile hoteli­ere locale au intrat pe acest seg­ment şi mulţi antreprenori au mizat pe hote­lurile de patru stele. Capitala are şi cele mai multe hoteluri de cinci stele din ţară, dintre 47 de astfel de structuri de cazare la nivel na­ţional, jumătate se află în Bucureşti, care este, de asemenea, şi poarta de intrare a marilor branduri inter­naţionale care şi-au adus mărcile de lux.

Cu toate acestea, în prim-planul lanţu­rilor internaţionale au intrat şi alte zone ale ţării, precum Braşovul, care a devenit un punct tot mai atractiv pentru lanţurile sau brandurile internaţionale. Un exem­plu în acest sens este des­chiderea hotelului Swissotel din Poiana Braşov, bran­dul face parte din por­tofoliul lanţului hotelier Accor, cu cea mai mare pre­zenţă pe piaţa locală. Deşi a fost anunţată încă de a­cum câţiva ani des­chiderea unui Swisso­tel în Bucu­reşti, pro­iectul este încă în aşteptare.

Astfel, Accor a ales să încheie un par­teneriat şi cu dezvolta­to­rul imobiliar din Bra­şov Nea­goe Basarab, pentru deschi­derea unui hotel sub ace­laşi brand. Swissotel Po­iana Braşov a fost deschis în toamna anului trecut.

Tot Braşovul este şi poarta de intrare pentru lanţul hotelier Hyatt, care îşi va pune sigla pe actualul hotel ARO Palace, ce urmează să treacă printr-un amplu proces de renovare, iar lucrările ar trebui să fie finalizate în 2027.

O nouă etapă de dezvoltare

Piaţa hotelieră a devenit tot mai atrac­tivă pentru investitori şi marile lanţuri ho­teliere, însă există o schimbare de paradigmă în piaţă. Dacă până acum multe dintre proiectele hoteliere erau greendfield, în special pentru a fi construite pe standardele brandului, acum marile reţele îşi doresc să aibă un hotel funcţional mai repede, astfel că se uită tot mai atent la clădirile vechi care ar putea trece printr-o reconversie.

Recent, David Jenkins, vicepresident business development pe Europa de Est în cadrul Radisson Hotel Group, a zis pentru ZF că grupul hotelier nu mai are timp de pierdut şi se uită la o expansiune rapidă pe plan local, în special prin reconversiile clădirilor vechi.

„Proiectele greenfield sunt în regulă, dar mai puţin de preferat pentru că durează mai mult până sunt gata şi costul, per total, este mai mic. Un proiect durează trei-patru ani să fie construit, este mult timp. Va dura trei-cinci ani până să ajungem să câştigăm bani din acel proiect. Dacă luăm un hotel deja construit, chiar după un an poate începe să producă bani“, spune David Jenkins.

Nu doar grupul Radisson se uită la acest tip de proiecte, dar şi alţi investitori din piaţă. Bucureştiul are multe clădiri vechi, care ar putea fi transformate în hoteluri, astfel că există multe oportunităţi în piaţă din acest punct de vedere.

„România este o piaţă de investiţii şi, din păcate, nu avem prea multe produse de ofe­rit. Începem acum să avem mai multe pro­duse care necesită conservare şi renovare, mai ales în Bucureşti, cu clădiri mai vechi, care beneficiază de o poziţie privilegiată şi pot fi reutilizate şi să găzduiască hoteluri noi“, a spus Cristi Moga, head of capital markets la Cushman & Wakefield Echinox, prezent în cadrul conferinţei „Transforma­rea industriei hoteliere: creşterea competi­tivităţii în noul context strategic din turism“, organizată de Industria Hotelieră din România.

Hotelurile diversifică portofoliul investiţional

Dincolo de antreprenorii care activează deja în industria hotelieră, acest sector a devenit foarte atractiv, în special pentru dezvoltatorii imobiliari, mai ales cei din seg­mentul rezidenţial, dar şi pentru antrepre­norii care au businessul principal în alte sectoare economice.

Hotelul Swissotel din Poiana Braşov turistică este dezvoltat de compania Neagoe Basarab Residence, care activează în piaţa imobiliară, având un proiect rezidenţial dez­voltat în Braşov. Tot un dezvoltator imo­biliar aduce şi brandul Hyatt în Bucu­reşti, care va deschide prima sa unitate hotelieră din Capitală în unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din România, anume Nusco City. Operatorul Hyatt intră pe piaţa din Bu­cu­reşti cu bran­du­rile Hyatt Place şi Hyatt House în ansamblul mixed-use Nusco City, din nordul Capitalei.

Mai multe proiecte hoteliere din Bucu­reşti, Braşov, Bacău, Arad şi alte oraşe sunt dezvoltate în cadrul unor proiecte imobiliare mixed used sau separat de investitori în imobiliare. Pe lângă dezvoltatorii imobiliari, hotelă­ria a devenit un punct de interes şi pentru alţi antreprenori.

Nawaf Salameh, care deţine grupul Ale­xandrion, a achiziţionat în ultimii ani două hoteluri în Sinaia şi Predeal. Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, au intrat în sectorul hotelier după ce au achiziţionat hotelul Grand Hotel Gardone din Italia, ulterior au făcut un pas şi în Elveţia prin achiziţia Waldhaus Flims Wellness Resort.

Familia Ghinea, proprietara grupului Arsat, cu activităţi în agricultură şi industrie, construieşte hotelul Autograph Collection by Marriott din Arad.

Cu toate că piaţa locală de turism a de­venit un punct tot mai atractiv pentru marile lanţuri hoteliere, sectorul este încă sub nivelul pieţelor din regiune.

Doar 5% dintre hotelurile de pe plan local sunt afiliate unui grup internaţional. Comparativ cu alte pieţe din regiune, România are puţine hoteluri afiliate unui brand internaţional.

Turismul reprezintă doar undeva la 5% din PIB, însă puterea pe care o are, dincolo de veniturile pe care le poate genera, este capacitatea sa de a dezvolta comunităţile şi zonele rurale pentru ca acestea să prospere. Pornind de la o unitate de cazare, o comunitate poate creşte, o investiţie o atrage pe alta, mai ales dacă turiştii sunt atraşi şi vin într-un număr mare.