0.4 C
București
sâmbătă, ianuarie 28, 2023

Banking & Servicii financiare – Profil de investitor: Când investeşti în domeniul în care lucrezi – Sinteza

1 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: In prelucrare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită

Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.


La 27 de ani, Ştefan Surcel are un portofoliu la bursă în valoare de aproximativ 150.000 de euro. Nu s-a grăbit să-şi cumpere un apartament, aşa cum ar proceda probabil mulţi români care dispun de această sumă, ci îşi direcţionează economiile tot pe bursă. Domeniul preferat? Real estate.

„Am început să investesc când aveam 20 de ani, în 2015. Aveam la acel moment nişte sume de bani mai mici şi făceam mai degrabă un fel de trading zilnic sau săptămânal. Nu eram neapărat un investitor pasiv şi cu nişte investiţii mari, ci încercam doar să obţin nişte venituri extra. Am mai avut şi pierderi, dar cred că reuşeam atunci să mai câştig câte 200 de euro pe lună”, povesteşte Ştefan Surcel cum a început să investească la bursă.

Ştefan este de loc din Craiova, unde a studiat la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEEA). La Academia de Studii Economice din Bucureşti a învăţat doar o parte dintr-un semestru.Spune că mereu s-a educat în sfera economică, iar dacă începuturile lui în lumea bursei au însemnat să mai facă un ban în plus din trading, astăzi nu se mai uită neapărat la câştigul imediat, ci mai degrabă la creşterea averii personale pe termen lung.

„Mă uit la bursă ca la un instrument cu care pot obţine un randament de 10%-12% pe an, cel puţin istoric cam pe acolo este media. Vreau să fie efectiv ca un instrument de economisire şi multiplicare pe termen lung. Adaug din venitul activ pe care îl am în fiecare lună şi la final de fiecare şase luni-un an, în cazul în care am nişte bonusuri sau nişte sume mai mari acumulate, le investesc şi pe acelea de regulă tot la bursă”, explică el.

În perioada în care jongla bani puţini şi ţintea doar să obţină 10-20 de dolari pe zi profit, Ştefan stătea mai mult în faţa ecranului, analizând grafice. Cumpăra şi vindea ore mai târziu. „Încercam să fac un scalping de procente”. Acum este mai degrabă o pasiune. Nu mai alocă atât de mult timp studierii graficelor, ci doar citeşte raportările financiare, datele macro şi îşi lasă poziţiile deschise.

„Cred că dacă ai un loc de muncă full-time care îţi consumă o oarecare parte din timp este greu să faci consecvent activitatea asta de trading. Aş recomanda celor care au un loc de muncă cu normă întreagă să vadă bursa ca pe o zonă de investiţii pe bază de fundamente”, constată el.


ŞTEFAN SURCEL, 27 de ani

PROFESIE:economist

OCUPAŢIE: consultant imobiliar

INVESTEŞTE: pentru creşterea averii personale


Acum şapte ani, Ştefan a făcut prima lui depunere în contul de tranzacţionare, cam 100 de dolari, însă prima sumă de bani cu care a încercat să facă trading a fost de aproximativ 5.000 de dolari. Îşi aduce aminte că prima acţiune cumpărată a fost producătorul de automobile Ford, prin platforma eToro. De altfel, şi astăzi investeşte prin brokeri externi precum eToro şi XTB, întrucât experienţa de a cumpăra i se pare facilă. „

Ok, poate nu ai cele mai bune comisioane, dar este destul de facil să îţi faci un cont, nu este birocraţie prea multă, adică doar dai o poză de buletin şi semnezi o declaraţie. În schimb, la brokeri români, cum era şi TradeVille când eram şi eu la BVB, mi se părea destul de birocratic. Cred că am semnat atunci vreo 20 de hârtii”, susţine investitorul.

Între timp, pandemia de coronavirus i-a stimulat şi pe brokerii români să înlesnească accesul la piaţă, astfel că deschiderea unui cont poate fi acum posibilă la unii dintre aceştia cu un selfie cu buletinul, iar contractul poate fi semnat online.

La Bursa de la Bucureşti, Ştefan Surcel a deţinut la un moment dat doar acţiuni ale Băncii Transilvania, însă după ce le-a vândut nu a mai tranzacţionat acţiuni româneşti. De ce?, l-am întrebat.

„Cred că ce nu m-a cucerit până acum la Bursa de la Bucureşti este că nu am văzut nişte companii care ar putea fi relevante la nivel european sau global în care să devin acţionar. Cred că pur şi simplu îmi plac companiile mai de o anvergură globală decât companiile din România. Ce nu îmi mai place este că în toate companiile din energie statul este acţionar majoritar şi cumva ştiu că statul nu este neapărat cel mai bun manager. Nu investeşte în tehnologizare şi decapitalizează companiile an de an cerând dividende. Desigur, este şi acesta un avantaj, dacă statul cere dividende stai şi tu atârnache aşteptând să primeşti”, afirmă acesta.

Decapitalizarea anuală, spune Ştefan, nu este cea mai sustenabilă variantă pentru o companie pe termen lung. „Toate companiile de energie româneşti au fost ca nişte vaci de lapte pe care toate guvernele le-au muls până acum, mai ales în anii electorali.”

Am fost curios să aflu în ce companii i-ar plăcea lui Ştefan să aibă ocazia să investească la Bursa de Valori Bucureşti dacă ar fi listate. Retailerul de bricolaj Dedeman, retailerul online eMag şi reţeaua de cafenele 5togo, „companii pe care le avem prezente în viaţa noastră de zi cu zi”, sunt primele nume care i-au venit în minte.

„Piaţa din SUA este infinit mai mare decât piaţa din România, dar cred că ea s-a dezvoltat tocmai pentru că americanul de rând a avut şansa să ia parte la povestea companiilor pe care le folosea în viaţa de zi cu zi. În România este încă destul de mică piaţa de capital”, spune investitorul.

Pe de altă parte, acesta recunoaşte că Bursa de la Bucureşti a dovedit în ultimii ani că a fost una dintre bursele care a oferit cele mai mari randamente. „Cred că ar trebui să-mi reîntorc atenţia şi către BVB. O companie la care mă uit acum şi care face parte din sectorul meu de activitate este One United Properties”, continuă el.

Dacă am adus în discuţie domeniul de activitate, Ştefan Surcel este agent imobiliar în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Asta îl ajută şi când vine vorba de evaluarea companiilor în care investeşte, având în vedere că real estate-ul este aria din care îşi alege cea mai mare parte a emitenţilor.

„Principala piaţă pe care tranzacţionez este cea din SUA şi mai sunt companii din Europa tot din real estate unde sunt acţionar, de exemplu dezvoltatorii de spaţii logistice – WDP este listată în Belgia şi CTP în Olanda. Sunt concentrat pe segmentele imobiliar şi logistică, la care mă pricep mai bine prin prisma locului de muncă, dar şi puţin pe tehnologie”, spune el.

Aşa ajungem şi la cele mai mari deţineri ale sale, care valorează împreună circa 150.000 de euro. În ordinea ponderii, portofoliul lui este format din CTP NV (33,9%), UiPath (24,7%), Xiaomi Inc. (15,5%), Warehouses de Pauw – WDP (11,7%), XPO Logistics (10,6%) şi Boeing (3,5%). Pe lângă bursă, investitorul mai deţine participaţii în companii nelistate, dar care se gândesc să se listeze, prin platforme de crowdfunding, cum ar fi SeedBlink.

„Aş spune că sunt un investitor cu un apetit de risc mediu. Îmi place să nu fiu foarte investit într-o singură companie, ci să-mi împart portofoliul de regulă cam între cinci şi 10 companii. Prefer companiile relativ stabile din real estate şi cresc apetitul pentru risc cu societăţile inovative din IT”, afirmă el.

Ştefan Surcel a încheiat anul 2021 cu un randament de 9,9%, cel mai mare aport avându-l tradingul pe UiPath, prima companie pornită din România şi care a ajuns pe Wall Street. Lui Ştefan, apropo de risc, UiPath este compania care i-a adus unele dintre cele mai mari câştiguri, dar şi cele mai mari pierderi.

„Cred că le-am marcat într-o singură zi când mi s-au lichidat nişte poziţii fiindcă au atins stop-loss, care era undeva la 40%. Cred că au fost aproape 9.000 de dolari pierduţi atunci pe UiPath. Am marcat şi pierderi mari, am marcat şi profituri mari. Sincer niciuna dintre variante nu este neapărat bună on the long run. Şi profiturile mari îţi denaturează un pic percepţia despre tine şi despre cât de bun eşti”, mărturiseşte el.

De altfel, când are parte de scăderi, investitorul acumulează pe emitenţii care au pierdut din valoare. În 2022 valoarea portofoliului i s-a diminuat cu aproximativ 30% din cauza fluctuaţiilor de preţ ale acţiunilor, dar nu a vândut aproape nimic, deci nu a marcat efectiv nicio pierdere. Închide poziţii doar dacă marchează un profit convingător sau dacă este vorba de o companie despre care i se schimbă părerea. Ba chiar spune că aceasta este o perioadă bună de acumulare.

„Chiar vorbeam cu un coleg despre UiPath, care a intrat destul de puternic pe acţiune când ajunsese pe la 10 dolari. Acum acţiunile sunt la 13 dolari, deci are deja un profit de 30%. Sunt multe companii acum pe care le poţi cumpăra la discount”, spune Ştefan, care susţine că nu a fost nesigur pe el niciodată.

„Chiar şi acum sunt pe anumite investiţii destul de jos cu valoarea faţă de momentul la care am cumpărat. De exemplu, la UiPath sunt chiar cu o medie destul de sus a acţiunilor faţă de unde se află ele în prezent. Chiar şi aşa, nu am de gând să renunţ la bursă ca variantă de zonă unde să îmi plasez banii.”

În perioada pandemiei, care a adus scăderi în pieţele de capital, Ştefan a acumulat pe deţinerile din real estate. La disponibilităţile financiare de atunci, era investit aproximativ în proporţie de 80%. „În criza COVID-19 am învăţat că este bine să ai stomacul tare într-o perioadă de scăderi şi dacă ai capital este bine să cumperi. Dacă aş fi prins şi criza din 2008 ar fi fost o lecţie bună”, adaugă el.

În privinţa domeniului IT&C, investitorului îi plac companiile care sunt în linia întâi. La UiPath tocmai asta l-a atras. „Sunt lideri de piaţă pe partea de RPA (robotic process automation n.red.), cred că au o poziţie bună, cifrele care cresc de la an la an, cred că va fi o companie care va evolua bine.” De asemenea, se bucură la dividende, dar acesta nu este neapărat un criteriu definitoriu în alegerea unei investiţii.

În ceea ce priveşte real estate-ul, Ştefan urmăreşte ca emitenţii în care investeşte să aibă un istoric de profitabilitate şi o creştere susţinută. Se uită la echipele care coordonează businessurile la nivelul României, „poate le şi cunosc personal pe câte unele”, dar şi la piaţa pe care acestea o pot accesa. Spre deosebire de mulţi români, acesta a ales să nu-şi cumpere un apartament sau o casă, ci să îşi pună economiile în companii din real estate.

„În dizertaţia mea am scris că în real estate valoarea clădirilor fluctuează în fiecare zi, doar că nu avem noi instrumente să urmărim asta. Dacă cumperi acum două camere la Piaţa Unirii s-ar putea să fie luni în care să nu existe tranzacţii şi preţurile să scadă. Tu ca proprietar însă nu stai să verifici în fiecare zi. La bursă totul este mult mai flashy şi ai grafice cu roşu, cu verde, care îţi dau emoţii, dar nu-i neapărat mai riscant sau imobiliarele nu sunt neapărat mai sigure”, susţine el.

Ştefan sfătuieşte tinerii sau pe oricine vrea să devină investitor să îşi aleagă companii sau segmente de activitate pe care le înţeleg şi să nu vadă bursa ca fiind un loc accesibil doar celor cu sume mari de bani. El a început cu sume mici şi a acumulat treptat, iar acum o vede atât ca pe o modalitate de multiplicare a averii, cât şi ca pe un instrument de economisire. De asemenea, consideră că este important ca un investitor să se educe permanent şi să treacă toate informaţiile prin filtrul personal, nu să investească pe bază de zvonuri şi recomandări. În fond, emoţiile personale sunt una dintre cele mai bune călăuze.

„Trebuie să te obişnuieşti cu emoţiile pe care ţi le generează bursa. Ai nişte emoţii atunci când câştigi şi vezi că faci nişte bani din trei click-uri, dar ai nişte emoţii şi atunci când vezi că pierzi. Eu vorbeam cu un coleg din birou şi l-am convins şi pe el să se uite la bursă ca la un instrument de investiţii şi săracul nu mai doarme. A investit 250 de euro şi se uită toată ziua, că a crescut cu 2%, ca a scăzut cu 3%. Este important, până să ajungi să ai un portofoliu mai mare, să treci prin toată etapa asta de emoţii, să vezi ce simţi, să te obişnuieşti cu fluctuaţia unui portofoliu”, conchide Ştefan Surcel.  

DICŢIONARUL INVESTITORULUI

1. Scalpingul este o strategie de tranzacţionare pe termen scurt care presupune deschiderea mai multor tranzacţii şi închiderea lor în momentul în care acestea au un profit mic, aşadar câştigurile se fac mai degrabă din volumul tranzacţiilor, decât din valoarea lor. Scalpingul este o strategie rareori folosită de traderii începători şi necesită disciplină, întrucât o pierdere mare ar putea şterge numeroase câştiguri mici obţinute. Faţă de investitori, care tind să îşi păstreze tranzacţiile deschise pentru luni sau ani de zile, sau de traderi, care îşi păstrează tranzacţiile deschise zile sau săptămâni, scalperii le păstrează deschise doar câteva secunde sau minute. Scalpingul se bazează aproape în întregime pe analiză tehnică, se face cel mai adesea pe instrumente derivate şi cu levier mare.

2. Stop-loss (SL) şi take-profit (TP) sunt tipuri de ordine de tranzacţionare folosite de traderi pentru a-şi limita pierderea sau pentru a-şi asigura profitul pe o poziţie existentă, fiind un mod de a-şi controla expunerea la risc. Acestea sunt ordine cu instrucţiuni de a închide o poziţie prin cumpărarea sau vânzarea unui titlu pe piaţă atunci când acesta atinge un anumit preţ, cunoscut sub numele de stop price. De exemplu, stabilirea unui ordin stop-loss cu 10% sub preţul la care ai cumpărat o acţiune va limita pierderea la 10% prin vânzare. Aşadar, stop-loss va fi executat automat atunci când piaţa merge în direcţia opusă poziţiei tale. Similar, take-profit va fi executat automat atunci când preţul atinge ţinta ta de profit.

3. Stop-limit sunt ordine similare cu cele stop-loss, însă presupun vânzarea sau cumpărarea la un preţ limită specificat (limit price) atunci când titlul atinge un anumit preţ (stop price). În acest caz, există aşadar două preţuri specificate. Este posibil ca ordinele stop-limit să nu fie executate, în timp ce un ordin stop-loss va fi întotdeauna executat, presupunând că există cumpărători sau vânzători pentru titlul respectiv. Dezavantajul, ca în cazul tuturor ordinelor limită, este că tranzacţia nu se va executa garantat dacă titlul nu atinge limit price în perioada de timp specificată.

ÎN CE MAI INVESTIM

Logistică

CTP N.V. este cel mai mare proprietar, dezvoltator şi manager de parcuri industriale şi logistice din Europa în funcţie de suprafaţa brută închiriabilă, circa 9,9 milioane de metri pătraţi, şi cel mai mare de clasă A din România. Compania are o valoare brută a activelor de peste 12 miliarde de euro, 640 de angajaţi şi peste 700 de chiriaşi în cele 10 pieţe în care este prezentă, iar până în 2023 plănuieşte să-şi extindă portofoliul la 10 milioane de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă.

Înfiinţată acum 22 de ani, CTP N.V. s-a listat pe 25 martie 2021 pe Bursa Euronext din Amsterdam printr-un IPO sub simbolul CTPNV, încheind prima şedinţă de tranzacţionare la un preţ de 14 euro pe acţiune şi o capitalizare de circa 5,5 miliarde de euro. Remon Vos, olandezul care a dezvoltat CTP şi care este şi principalul acţionar, a vândut la listare 15,4% din companie pentru 854 de milioane de euro, rămânând cu o participaţie de 83%.

După o creştere de peste 20% în lunile care au urmat, astăzi acţiunile companiei se tranzacţionează la circa 10,5 euro, în scădere cu 44% de la începutul anului, emitentul având o valoare bursieră de 4,8 miliarde de euro. Spre comparaţie, AEX, principalul indice bursier de la Amsterdam, înregistrează un declin de 10% în aceeaşi perioadă, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Investing.com.

La începutul acestui an CTP N.V. a încheiat o emisiune de obligaţiuni verzi pe patru ani în valoare de 700 de milioane de euro în cadrul programului său de obligaţiuni pe termen mediu (EMTN) în valoare de 8 miliarde de euro. Cererea totală pentru această emisiune a atins un vârf de aproximativ 1,3 miliarde de euro, ceea ce reflectă reputaţia pe care CTP şi-a construit-o în rândul investitorilor în obligaţiuni verzi la scurt timp după ce compania a intrat pe pieţele de capital pentru finanţare.

CTP N.V. deţine şase parcuri industriale în jurul Bucureştiului, respectiv CTPark Bucharest North, CTPark Bucharest West, CTPark Bucharest, CTPark Chitila, CTPark Mogoşoaia, CTPark Bucharest South. În România, CTP deţine o suprafaţă totală de peste 2,1 mil. mp. de depozite de clasa A în 15 oraşe: Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Oradea, Piteşti, Sibiu, Timişoara, Turda, Târgu-Mureş, Caransebeş, Ineu şi Salonta. Până la finalul anului, portofoliul dezvoltatorului este aşteptat să depăşească 2,5 mil. mp.

CTP N.V. a încheiat primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 596 de milioane de euro, în urcare cu 87,5% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021. Veniturile nete din chirii au crescut cu 36,8% de la an la an, până la 328,2 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de Business Magazin pe baza datelor din raportul financiar trimestrial.

„Continuăm să vedem o cerere puternică din partea chiriaşilor, deoarece aceştia caută să dezvolte rezilienţa lanţurilor de aprovizionare regionale şi naţionale prin operaţiuni de nearshoring/friend shoring, precum şi prin menţinerea unor niveluri mai ridicate de stocuri aproape de principalele lor pieţe. Pieţele CEE s-au dovedit a fi rezistente şi au proiecţii de creştere economică mai ridicate”,

Remon Vos, CEO şi cel mai mare acţionar al CTP N.V.


Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.businessmagazin.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!