32 C
București
duminică, iulie 21, 2024

Energie – Autoritățile nu mai vor arbitri străini în litigiile dintre companiile de stat și șefii acestora. SGG spune că a aflat din presă de înfrângerile vieneze ale Transelectrica – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Eventualele litigii care apar între companiile de stat din România și administratorii sau directorii acestora ar trebui soluționate în justiția românească sau la instituții de mediere din țară, nu la curți străine de arbitraj...

După cum a relatat Profit.ro în mai multe rânduri (aici, aici, aici și aici), Transelectrica a pierdut o serie de dispute cu foști membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului la Centrul Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena, fiind nevoită să le plătească compensații de milioane de lei pentru înlocuirea din funcții înainte de expirarea mandatelor, ″fără justă cauză″, potrivit reclamanților.

Aceștia s-au adresat instanței arbitrale vieneze pentru că, în mod cel puțin atipic, contractele lor de mandat, elaborate de SGG în septembrie 2020, stipulau că ″Toate disputele sau pretențiile care derivă din sau sunt în legătură cu prezentul Contract, inclusiv disputele referitoare la valabilitatea, încălcarea, încetare sau nulitatea acestuia vor fi soluționate definitiv conform Regulilor de Arbitraj ale Centrului Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena (Regulile Vienei) de către trei arbitri numiți conform respectivelor reguli″.

Eventualele litigii care apar între companiile de stat din România și administratorii sau directorii acestora ar trebui soluționate în justiția românească sau la instituții de mediere din țară, nu la curți străine de arbitraj, iar acest deziderat ar trebui să se regăsească în legislația selecției și nominalizării șefilor de întreprinderi publice, precum și în cea a contractelor de mandat ale acestora, potrivit unui proiect de memorandum elaborat de Ministerul Justiției (MJ) și Secretariatul General al Guvernului (SGG).

″Sub aspect factual, arătăm că, din informațiile apărute în mass-media, rezultă o tendință în includerea în contractele de mandat ale administratorilor/directorilor regiilor autonome, ale membrilor Consiliului de Administrație sau, după caz, ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului societăților de stat a unor clauze prin care se acordă competență de soluționare a eventualelor diferende rezultând din executarea contractelor unor jurisdicții arbitrale internaționale, Viena, Paris, Londra etc (clauze compromisorii), ceea ce generează costuri ridicate (taxe, arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocați, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc), cu impact asupra bugetului acestor societăți/regii autonome și, implicit, asupra bugetului statului″, se menționează în documentul citat, asumat de ministra Justiției, Alina Gorghiu, și de secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean.

Exemplele date se referă însă exclusiv la situații de acest fel survenite la Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, la care acționar majoritar și autoritate tutelară este chiar SGG.

După cum a relatat Profit.ro în mai multe rânduri (aici, aici, aici și aici), Transelectrica a pierdut o serie de dispute cu foști membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului la Centrul Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena, fiind nevoită să le plătească compensații de milioane de lei pentru înlocuirea din funcții înainte de expirarea mandatelor, ″fără justă cauză″, potrivit reclamanților.

Aceștia s-au adresat instanței arbitrale vieneze pentru că, în mod cel puțin atipic, contractele lor de mandat, elaborate de SGG în septembrie 2020, stipulau căToate disputele sau pretențiile care derivă din sau sunt în legătură cu prezentul Contract, inclusiv disputele referitoare la valabilitatea, încălcarea, încetare sau nulitatea acestuia vor fi soluționate definitiv conform Regulilor de Arbitraj ale Centrului Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena (Regulile Vienei) de către trei arbitri numiți conform respectivelor reguli″.

De regulă, contractele de mandat ale administratorilor și șefilor executivi ai companiilor de stat prevăd că disputele și litigiile se soluționează în instanțele românești.

Acum, MJ și SGG spun că proaspăt înființata Agenție pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) ar trebui să intervină și că, totodată, ar trebui schimbată legislația.

″Încurajând apelul la jurisdicții alternative, perspectivă ce rezultă din concepția de ansamblu a legislației procesual-civile române, semnalăm totuși că, în negocierea clauzei compromisorii, autoritățile publice tutelare, în deplin respect al principiului libertății contractuale, consacrat de Codul civil, este necesar să aibă în vedere, pe de o parte, costurile ridicate generate de soluționarea litigiilor în străinătate, cu efecte negative substanțiale asupra bugetului statului, dar și, pe de altă parte, faptul că această opțiune contractuală poate avea efecte negative și în ceea ce privește percepția asupra sistemului judiciar românesc și asupra arbitrajului instituționalizat românesc.

În ceea ce privește impactul bugetar, este de semnalat și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv în cauze românești, potrivit căreia poate fi antrenată răspunderea statului pentru obligațiile unei societăți, dacă aceasta nu are o independență instituțională și operațională față de stat.

Suplimentar, arătăm și că hotărârea arbitrală trebuie recunoscută și poate fi executată în România dacă diferendul formând obiectul acesteia poate fi soluționat pe cale arbitrală în România și dacă hotărârea nu conține dispoziții contrare ordinii publice de drept internațional privat român, aspecte de natură să conducă la concluzia că soluția inserării în cuprinsul contractelor de mandat a unor clauze privind soluționarea litigiilor între părți de către tribunale arbitrale străine reprezintă un mecanism mai complex și mai dificil în raport de cel național, acesta din urmă fiind mai suplu și mai rapid în soluționarea litigiilor″, se spune în document.

Conform acestuia, în negocierea contractelor de mandat trebuie urmărite obiectivele de eficientizare a cheltuielilor bugetare, ca parte integrantă a politicii de proprietate privind întreprinderile publice, și trebuie valorificate remediile și mecanismele procesuale oferite de sistemul național, inclusiv sub aspectul arbitrajului instituționalizat.

Potrivit CV-ului său public, ministrul PNL al Justiției, Alina Gorghiu, este din 2008 arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industriei a României.

În finalul draftului de memorandum, MJ și SGG formulează trei propuneri:

1. Elaborarea de către fiecare autoritate tutelară, cu sprijinul regiilor autonome și a societăților din portofoliu, a unui material de sinteză care să reflecte situația litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat și conținutul clauzelor din contractele de mandat referitoare la modalitatea de soluționare a eventualelor litigii și comunicarea acestei sinteze către AMEPIP, după operaționalizarea acestei instituții.

2. Realizarea de către AMEPIP, după operaționalizarea acesteia, a unei situații centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea și reflectarea aspectelor legate de negocierea clauzelor contractuale privitoare la modalitățile de soluționare a eventualelor litigii în documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea privește întreprinderile publice – a cărei reconfigurare este asumată și prin PNRR, Reforma 9, Jalonul 44017 -, cu luarea în considerare a dezideratului eficientizării cheltuielilor bugetare și a obiectivelor stabilite în PNRR în cadrul reformelor orizontale și sectoriale referitoare la guvernanța întreprinderilor publice.

3. Completarea, la propunerea AMEPIP și SGG, a Hotărârii Guvernului nr. 639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/201118, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecție și nominalizare a membrilor Consiliului de Administrație sau, după caz, ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, dar și în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertății contractuale (de exemplu, această completare ar putea fi realizată, cu titlu general, la art.1 alin.(3) din anexa 1b la Hotărâre (Reguli generale pentru redactarea scrisorii de așteptări), dar și punctual, în anexa 1d la Hotărâre (Elemente obligatorii ale contractului de mandat), cu referire la pct.19 – Modalitatea de soluționare a litigiilor.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.profit.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!