Robotul Minerva ca: 
Deputatul PNL Pavel Popescu anunță că va depune un amendament la OUG-ul de transpunere a Regulamentului UE, prin care cota de impozitare a super-profiturilor din energie să fie de 90% în loc de 60%.
Acesta a scris în această dimineață: “Excelentă decizia guvernului Ciucă de a aproba transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie!
Așa cum am promis aici pe 20.11.2022, că în cazul unui vot al Austriei împotriva României pentru aderarea la spațiul Schengen voi folosi toate pârghiile legislative corecte de care dispun ca parlamentar pentru un răspuns ferm, o voi face.
Drept urmare, pentru a mă ține de cuvânt, dar mai ales din solidaritate pentru românii care astăzi decontează dpdv financiar acțiunile criminalului de la Kremlin, cât și pentru toate companiile românești de bună credință, voi depune un amendament la OUG-ul de transpunere a Regulamentului, prin care cota de impozitare a super-profiturilor din energie să fie de 90% în loc de 60%. Sunt ferm convins că voi găsi susținere din partea colegilor mei”.
-
Guvernul a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie
“Guvernul a aprobat, la propunerea ministrului de Finanţe, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1854 pe 2022 al Consiliului, din 6 octombrie 2022, privind o intervenţie de urgenţă pentru aprobarea problemei preţurile ridicate la energie. Aşa cum menţionează inclusiv titlul, Regulamentul este recent aprobat de către Consiliu în data de 6 octombrie 2022. Principalul motiv este pe de o parte de a proteja categoriile vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi, pe de altă, parte obiectivul principal al Guvernului României şi inclusiv cel stipulat în Regulamentul european este de a asigura finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere în cele din surse regenerabile. Aşadar, avem de a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre. Olanda, Franţa, Germania, spre exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extra-profituri sau să le zicem super-profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda şi ea a transpus Regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75%, Italia a ales 50% din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60%, Grecia 90%. Aşadar, toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest Regulament. Vorbim de super-profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate”, a spus Mihai Diaconu.
Potrivit secretarului de stat, companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, “cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea”.
Contribuabili sunt societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021.
“Aşa cum stipulează şi Regulamentul, România a transpus mot a mot, ca să zic aşa, această prevedere. Cota de impozitare este de 60% din extra-profitul care depăşeşte cu 20% media. Iar, ce este foarte important, aşa cum am menţionat şi mai devreme, din această sumă colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care încă nu s-a finalizat, 2022, şi 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza în anul 2023”, a explicat Mihai Diaconu.
El a menţionat că proiectul a obţinut miercuri avizul Consiliului Economic şi Social (CES).
Întrebat cum se împart banii, secretarul de stat a precizat că ordonanţa stabileşte doar “temeiul primar”, iar prin Hotărâre de Guvern, la propunerile Ministerului Energiei, vor fi definite criteriile şi mecanismul concret. Banii vor sta într-un cont de disponibil la Trezorerie şi vor fi accesaţi pe măsură ce se vor realiza investiţiile. Investiţiile pot fi realizate inclusiv de către companiile care sunt contribuabile. Scopul principal al măsurii îl constituie încurajarea investiţiilor.
De asemenea, întrebat despre sumele care s-ar putea strânge în fondul respectiv, Mihai Diaconu a afirmat că estimările Ministerului de Finanţe sunt mai degrabă pesimiste, de minimum 3,9 miliarde de lei.
* FPPG: Noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a Romaniei
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) a atras ieri atenția opiniei publice că proiectul de Ordonanța de Urgență privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 (referitoare la o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie) nu este de natură să rezolve criza energiei ci, dimpotrivă, va genera numeroase dezavantaje în rândul operatorilor din domeniul petrol și gaze prin diminuarea considerabilă a bugetelor de investiții. Prin proiectul de Ordonanță de Urgență, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol și gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja intruduse este în contradicție cu principiile Regulamentului European, arată un comunicat al FPPG.
În calitate de reprezentant legitim al industriei de țiței și gaze naturale, FPPG reiterează necesitatea unui dialog transparent și constructiv între Guvernul României și reprezentanții sectorului energetic. Mentionăm ca acest sector aduce contribuții semnificative la economia națională și la bugetul de stat. În prima jumătate a anului 2022, impactul total al sectorului de petrol și gaze în economie (i.e., incluzând efectele directe, indirecte și induse) a reprezentat circa 8% din PIB.
FPPG recunoaște ca primordială este protejarea cetățenilor pentru traversarea unei perioade economice dificile. În acest sens, trebuie identificate instrumente pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, pe o perioadă determinată, fără a impacta capacitatea investițională a sectorului energetic.
FPPG solicită guvernului consultări reale în vederea identificării instrumentelor adecvate pentru traversarea crizei energiei și pentru redresarea economică.
Cu privire la proiectul de ordonanță care invocă instituirea unei “contribuții de solidaritate”, FPPG solicită Guvernului României să ia în considerare următoarele aspecte importante pentru stabilitatea sectorului energetic românesc:
- Conform pozițiilor anterioare ale FPPG cu privire la măsurile de punere în aplicare a contribuției de solidaritate, impozitele suplimentare care există deja, atât pentru piața de gaze naturale și electricitate, cât și pentru extracția de țiței (prin alte acte normative, e.g., OG 6/2013, OG 7/2013, Legea 256/2018, OUG 27/2022) să fie luate în considerare de acest proiect de ordonanță, prin deducerea acestora din contribuția de solidaritate.
- Pentru a limita impactul în descurajarea producției locale și a viitoarelor investiții în sector, cota aleasă, de 60%, este mai cu mult mare decât în orice alta tara a Uniunii Europene. Astfel, un procent de 33% (prevazut de regulament) ar fi mai adecvat. Nivelul cotei nu trebuie să pună în pericol capacitatea producătorilor de a menține și stimula investițiile viitoare în capacitati de producție necesare.
- Contribuția convenită ar trebui să fie recunoscută ca și cheltuială deductibilă la calculul impozitul pe profit.
- În contextul acestui instrument de impozitare este necesară introducerea unui mecanism de încurajare a investițiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorată ca și contribuție de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care să se asigure investiții noi în următorii 3-5 ani.
În consecință, atragem atenția asupra impactului negativ pe care actuala formă a proiectului de act normativ o va avea asupra viitorului industriei autohtone de petrol și gaze din România, mai arată FPPG.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
