Energie – Dragoș PÎSLARU, Europarlamentar: Programul REPower EU ar trebui folosit și pentru o renovare profundă, astfel încât eficiența energetică să devină o realitate în România – Sinteza

*”România se uită doar la 1,4 miliarde euro granturi, în loc să se uite la un buget care ar putea să ajungă liniștit undeva la peste trei miliarde de euro; Asta ne scade potențialul de a investi serios în zona de eficiență energetică”

 România poate accesa granturi europene adiționale pe care le-ar putea folosi pentru renovarea fondului locativ și eficientizare energetică, a spus Dragoș PÎSLARU, Europarlamentar, Președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Renew Europe Group, la conferința  „Eficiența energetică – prioritate națională”, organizată de ROMEPS, pe 29 martie.

Domnia sa a prezentat oportunitățile pe care le avem la dispoziție și a menționat că, pentru ideile bune, ar fi nevoie de o cooperare transpartinică.

Dragoș PÎSLARU a spus: “România a primit, în acest moment, 1,4 miliarde de euro granturi adiționale în acest capitol REPower EU, care se adaugă la PNRR.

Avem ca termen limită sfârșitul lunii aprilie pentru a transmite modul în care dorim să cheltuim acești bani și, săptămâna trecută, într-un mod mai mult împins decât natural, a existat și prima sesiune și, cred că și ultima, de consultare publică cu privire la REPower EU.

Consider că REPower nu ar trebui să se limiteze la cei 1,4 miliarde de euro pe care îi avem în acest moment în discuții.

În negocieri, a fost foarte clar menționat că putem adăuga, la acești 1,4 miliarde de euro, sume care pot veni din banii Politicii de coeziune 2021-2027, până la 7,5% din acești bani. De ce am face așa ceva? Pentru că, în loc să îi lăsăm în Politica de Coeziune, cu cofinanțare din partea statului român, în REPower EU, ar fi sută la sută finanțare europeană. Astfel, am putea investi niște sume, în condițiile în care absorbția este evident o problemă a României de ceva vreme.

A doua sursă importantă de finanțare sunt împrumuturile rămase nefolosite de statele membre din PNRR. România se împrumută pe piețele externe cu niște dobânzi considerabile. Am putea folosi bani din mecanismul de redresare și reziliență, din împrumuturile nefolosite de celelalte state membre pentru a finanța.

A treia sursa, poate cea mai importantă și unde am negociat personal, să mă asigur că se poate acest lucru – putem obține fonduri pe care să le folosim, până la sfârșitul acestui an, din politica de coeziune veche, 2014-2020. Din păcate, în acest moment, rata de absorbție efectivă ne arată că România nu a cheltuit 9 miliarde și ceva de euro, pe care șansele de a-i cheltui în integralitatea lor până la sfârșitul anului sunt destul de mici. Am putea muta, cu o decizie a Guvernului, înainte de sfârșitul lunii aprilie, acești bani pentru un program de renovare profundă în timpul acestei veri.

Pe buget, observ că România se uită doar la 1,4 miliarde euro granturi, în loc să se uite la un buget care ar putea să ajungă liniștit undeva la peste trei miliarde de euro. Acest lucru nu face decât să ne să ne scadă potențialul de a investi serios în zona de eficiență energetică, de a mobiliza resurse regenerabile și de a ajuta consumatorii vulnerabili.

Al doilea lucru important, presupunând că avem doar acești 1,4 miliarde de euro, pe ce anume ar trebui să-i cheltuim? Guvernul României, chiar și înainte de negocierile finale pe acest dosar, pe acest regulament european, s-a gândit la infrastructură energetică mare. Și, într-adevăr, la un moment dat, undeva în mai anul trecut, și Comisia Europeană se gândea mai ales la infrastructură mare, la modul în care ne putem reconecta la nivel european, astfel încât să nu mai fim dependenți de gazul rusesc.

Dar între timp, odată cu venirea toamnei, am văzut impactul important al facturilor la energie și modul în care acest impact este disproporționat pentru micii antreprenori, pentru gospodării, pentru familii care se trezesc că au de ales între a-și achita cheltuielile curente cu mâncarea și a plăti factura la energie.

De aceea, cred că este vital ca cea mai mare parte din această sumă de granturi să meargă în direcția eficienței energetice, evident, în vederea unor reforme structurale profunde, unei renovări profunde a fondului locativ din România și care să ajute și micii antreprenori, IMM -urile să poată să beneficieze de acest sprijin.”

Până acum, am avut investiții în eficiență energetică pentru mari ansambluri de locuit – faimoasele termopane și anvelopări de blocuri – și pentru clădirile publice, a spus europarlamentarul: “Dar, pentru a susține direct renovarea, refacerea fondului locativ la nivel individual, familial, nu am avut până acum bani. Asta am negociat și asta este nota pe care am adus-o dinspre Parlamentul European, astfel încât, în acest moment, noi am putea investi considerabil pentru a putea crește eficiența energetică la fondul locativ, aș adăuga, în special pentru consumatorii vulnerabili, așa cum sunt ei definiti astazi.

Există, în acest moment, o mare problemă. Există măsuri, așa cum guvernul le imaginează, de exemplu, în care te lasă să-ti pui panouri fotovoltaice. Dar, dacă-ti pui panouri pe o casă care stă să cadă, nu are niciun sens. Din păcate, fondului locativ este puternic deteriorat. Discutăm aici de orașele mici, de toată zona rurală și chiar de cartiere întregi din zonele urbane mari. Am avea o ocazie monumentala, istorică, de a interveni, după ce 30 de ani de zile nu am fost preocupați de acest lucru ca politică publică, să intervenim cu bani europeni, prin alocarea unei sume, un minim de 500 de milioane de euro pentru acest tip de intervenție, reformă, renovare profundă, eficiență energetică, schimbari de instalații și, evident, la capătul zilei, merită încurajat să devii prosumatori și să-ti pui panouri și alte lucruri care te pot ajuta în această direcție.

La fel, pentru micii antreprenori, pentru IMM-uri e nevoie de un sprijin, pentru că, până la urmă, pompe de căldură, instalații mai eficiente, toate aceste lucruri pot fi implementate, si ar trebui să fie susținute prin REPower EU.

Și acești bani ar trebui să fie tot cam 500 de milioane de euro, ar fi ideea de a crea și un instrument financiar prin care să putem într-adevăr  susține avansurile, acorda garanțiile. BERD are un program interesant în acest sens și putem, în același timp, acoperi cheltuielile de dosare legate de audit energetic și expertizare de care avem nevoie. Asta în paralel cu o reformă, bineînțeles, necesară.”

Dragoș PÎSLARU considera ca, pe partea de investiții, sunt necesari măcar un miliard de euro – 500 de milioane pentru gospodării, renovare profundă, 500 de milioane pentru antreprenori în sectorul privat, care să permită mecanisme de finanțare, efectul de levier, de multiplicare.

El a mai spus ca sunt câteva reforme necesare: “Am adăugat o serie de reforme in propunerea pe care am gândit-o. O reformă legată de regimul consumatorului și conectarea la rețea și modul în care se fac compensările. Vital, o reformă legată de auditul energetic, dezvoltarea profesiei de auditor energetic. O reformă care mi se pare foarte importantă, legată de toată birocrația și documentația privind aceste lucrări pe care le ai de făcut pe eficiență energetică la nivel european, inclusiv la nivelul Consiliului European, deci cel mai înalt nivel. Se spune că birocratizarea aceasta excesivă este cea care de fapt ne oprește în implementare foarte mult. Aceste trei reforme sunt adăugate de mine ca propuneri cruciale pentru a putea realiza acest pachet de eficientizare energetică.

Referitor la REPower, asta înseamnă, bineinteles, că strici apele propunerii pe care guvernul a făcut-o, în care lucrurile sunt exact inversate. Lucrurile acolo sunt ceva de genul 500 de milioane cu dedicație pentru Transelectrica, Hidroelectrica. Transelectrica este trecuta efectiv acolo. În document, apar niște investiții în capacități de energie hidro care sunt deținute de Hidroelectrica, deci practic ai un actor de pe piață care în acest moment, printr-o ordonanță de urgență, a beneficiat de un tratament privilegiat.

Nu în ultimul rând, există și capitolul bazaconii. Avem, din nou irigațiile bagate pe REPower EU și alte lucruri din acestea, care nu au nicio legătură cu prioritățile pe care le avem și cu nevoia de eficiență de care are nevoie sistemul energetic.

Înțeleg că sunt din anumite zone unde politic este important să arăți că ai venit cu ceva, dar nu ar trebui să avem o politizare a REPower EU. Este ultimul lucru de care am avea nevoie. Nu are niciun sens în acest moment să vii cu astfel de lucruri.

O altă menține este legată de partea de termoficare. Aici, din păcate, gândirea guvernamentală este cum să repari sistemul existent. Gândirea europeană, cea pe care o susțin și eu, este cum să treci la sisteme de generația a patra cu cogenerare, cu regenerabile, să ai cu totul alt tip de abordare în ceea ce privește zona de termie și care să arate că ai într-adevăr o reformă, nu doar sa spui că repari conducte.

Am rescris întreaga propunere pe REPower, am trimis-o Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, am trimis-o primului ministru, am trimis-o domnului Marcel Ciolacu, m-am asigurat că toate aceste elemente sunt pur și simplu acolo, gata să fie preluate mai departe.

Rugămintea mea către dumneavoastră este aceea de a reflecta dacă nu cumva REPower EU ar trebui folosit pentru ceea ce susțin și eu, și anume această reformă majoră, marea renovare de care avem nevoie și ca într-adevăr eficiența energetică sa devina o realitate în România, folosind banii europeni, dacă nu cumva ar merita o dezbatere mult mai largă decât doar o sesiune de consultare care a avut loc vinerea trecută. Am acest sentiment, oarecum, că împing niște lucruri către zona guvernamentală, prin natura poziției pe care am avut o ca negociator, dar simt cumva că, în acest moment de maximă importanță, e nevoie de un anumit tip de coalizare. Dacă sunt niște idei bune, dacă sunt niște lucruri care ajută antreprenorii, dacă ajută gospodăriile, dacă diminuează sărăcia energetică, atunci ar merita promovate, indiferent din de unde vin”.