Robotul Minerva ca: 
Aplicarea suprataxei de solidaritate companiilor energetice care au făcut profituri excesive, inclusiv OMV Petrom, este legală și corectă, potrivit unui răspuns al comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni, ne-a transmis europarlamentarul Gheorghe Falcă, în condițiile în care acesta i-a adresat comisarului european o întrebare parlamentară pe subiectul taxei de solidaritate.
Domnia sa ne-a declarat: “Am primit astăzi un răspuns de la comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, din care reise că aplicarea suprataxei de solidaritate companiilor energetice care au facut profituri excesive, inclusiv OMV Petrom, este legală și corectă, din perspectiva legislației europene. Răspunsul este la o întrebare parlamentară pe care am adresat-o în 1 februarie 2023.
Astăzi, Paolo Gentiloni a răspuns la întrebarea europarlamentarului Gheorghe Falcă:
“Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului[1] instituie o intervenție de urgență pentru a atenua efectele prețurilor ridicate ale energiei prin măsuri excepționale, specifice și limitate în timp, inclusiv printr-o contribuție de solidaritate din partea industriei combustibililor fosili în scopul de a facilita accesibilitatea energiei pentru gospodării și întreprinderi.
În conformitate cu articolul 14 alineatul (1), articolul 15 și articolul 2 alineatul (17), contribuția de solidaritate trebuie să se aplice profiturilor excedentare, în exercițiul financiar 2022 și/sau în exercițiul financiar 2023 și pe întreaga lor durată, ale societăților din Uniune și sediilor permanente care generează cel puțin 75% din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie[2].
Statele membre sunt libere să adopte măsuri pentru a aborda profiturile excedentare ale societăților care își generează cifra de afaceri din alte activități sau sectoare economice care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 2 alineatul (17) din Regulamentul 2022/1854, cu condiția ca acestea să respecte pe deplin dreptul UE, inclusiv libertățile fundamentale.
Până la 15 octombrie 2023, Comisia va revizui aplicarea contribuției de solidaritate stabilite prin Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului și va prezenta Consiliului un raport privind principalele sale constatări referitoare la această revizuire”.
La 1 februarie 2023, Gheorghe Falcă pus o întrebare prioritară cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei. Domnia sa a precizat:
“În data de 6.10.2022 a fost adoptat fără implicarea Parlamentului, Regulamentul UE 1854/2022 care conform articolului 2 alineatul (17) se aplică societăților din Uniune și sediilor permanente ce desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor și celor care generează cel puțin 75% din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie.
Există în Uniunea Europeană companii energetice care extrag gaz natural pe teritoriul UE, îl procesează în interiorul companiilor respective fără a emite o factură fiscală și îl vând ca și energie electrică sau îngrășăminte chimice. Aceste companii derulează astfel de activități pentru că profitul este mai mare decât dacă ar vinde gaz natural.
- 1.Credeți că sumele obținute din vânzarea gazului natural produs în UE, prin facturile emise ca vânzare de energie electrică/îngrășăminte, ar trebui incluse în procentul de 75% prin care se determină domeniul de aplicabilitate al Regulamentului UE 1854/2022 sau ar trebui incluse în categoriile exceptate?
- 2.Ne facem că nu vedem profiturile obținute sau respectăm Regulamentul UE?
- 3.Tranzacțiile din interiorul aceluiași grup de companii, apărute după publicarea Regulamentului și care cresc procentul de tranzacții exceptate trebuie incluse sau ignorate la calculul procentului de 75%?”
Aplicarea taxei de solidaritate a stârnit controverse aprinse după ce, la începutul anului, compania petrolieră OMV Petrom a anunțat că nu trebuie să plătească taxa de solidaritate în România, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului.
„Nu datorăm această taxă. În situația în care, din motive pe care nu le putem vedea în acest moment, ANAF va ajunge la altă concluzie, bineînțeles că vom plăti, așa cum plătim întotdeauna, toate taxele și contribuțiile acolo unde suntem obligați și trebuie să le plătim”, a declarat, la acea vreme, Alina Popa, Director Financiar și membru al Directoratului OMV Petrom, în cadrul unei conferințe de presă.
Recent, grupurile parlamentare PSD, PNL și UDMR au depus un amendament – care a fost și votat – privind clarificări la plata taxei de solidaritate, respectiv la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Proiectul de lege a fost de plenul Camerei Deputaților.
Potrivit inițiatorilor amendamentelor, clarificarea legislativă își propune să evite aplicarea neunitară a reglementărilor naționale și implicit Unionale, cu reverberații la nivel de discriminare între contribuabilii care activează în sectoarele economice vizate și cu riscul iminent de disturbare a pieții concurențiale la nivel intern și Unional, având în vedere că economiile naționale sunt interconectate.
Parlamentarii susțin că reglementarea propusă se limitează doar la activitățile din Regulamentul (UE) 2022/1854, fără a fi vizate veniturile obținute din activitatea comercială care constă în revânzarea produselor achiziționate și care nu au fost prelucrate de respectivul contribuabil, precum și veniturile obținute din vânzarea energiei electrice produsă de contribuabil prin utilizarea gazelor naturale și/sau a huilei obținute din producția proprie.
“Înțelegerea eronată a ponderii activităților în cifra de afaceri deturnează, în mod
esențial obiectivele reglementării U.E, în condițiile în care reglementarea Unională își propune să asigure un răspuns rapid și coordonat la nivelul Uniunii”, mai precizează deputații.
După aprobarea amendamentelor, OMV Petrom ne-a transmis: Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil. Menționăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent. Din această sumă, 2 mld lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut”.
Senatorul PNL Alexandru Nazare a declarat într-un interviu pentru Financial Intelligence că atât Romgaz, cât și Rompetrol sau Petrom se încadrează la plata taxei de solidaritate.
Potrivit domnului Nazare, taxa de solidaritate a fost impusă de Regulamentul European, Guvenul a adus niște clarificări cu procentul și cele cinci coduri CAEN, iar în Parlament s-au adus clarificări cu privire la modul de calcul al cifrei de afaceri și al eligibilității: “Nu am adăugat nimic și nici nu am scos nimic. Nu e nimic retroactiv. Anul fiscal nu este închis. Acesta este și motivul pentru care textul din Parlament a fost adoptat fără niciun vot împotrivă în Comisia de Buget, unde de obicei sunt dezbateri, apar discuții.
(…) Eu cred că și cei de la Romgaz și cei de la Rompetrol și cei de la Petrom se încadrează la plata taxei.
Pentru cei de la Petrom, valoarea generată de extracția de gaz, țiței și din rafinare reprezintă mai mult de 75% din cifra de afaceri. Rolul statului este să genereze un calcul corect și principial de eligibilitate. În cazul Petrom, însumarea celor trei coduri CAEN care li se aplică dă mai mult de 75%. Ei au o cifră de afaceri de aproximativ 56 miliarde RON. La cod CAEN extracție țiței e o valoare de aproape 10 miliarde RON, la cod CAEN rafinărie este o valoare de peste 23 miliarde RON, iar la cod CAEN extracție gaz natural este o valoare de peste 12 miliarde RON. Aceste trei coduri însumate dau peste 75% din cifra de afaceri. Este nevoie de repere clare de calcul care să nu lase loc de jonglerii financiare. Oricum, calculul care contează va fi cel făcut de ANAF după depunerea declarațiilor financiare, adică prin luna iunie. Acela va fi momentul adevărului când toată această agitație și zumzăială se vor încheia. Statul român, în opinia mea, nu-și permite să ajungă în situația în care unele companii să decidă ele însele când plătesc taxele sau ce cuantum al taxelor ar avea chef să plătească. Instituția care veghează ca acest lucru să nu se întâmple este ANAF. Eu am lucrat cu ei și am încredere în ei, dar sunt în același timp conștient și de toată presiunea ce se exercită din partea părților interesate asupra lor”.
[1] Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (JO L 261, 7.10.2022, p. 1).
[2] A se vedea clasificarea „NACE (Nomenclatorul statistic al activităților economice din Uniunea Europeană) Rev. 2”, prevăzută în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
