30.3 C
București
luni, iulie 22, 2024

Energie – ULTIMA ORĂ Bursa Română de Mărfuri cere despăgubiri de milioane statului român – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

În baza legislației menționate, cei mai importanți producători de profil din România sunt obligați de la 1 ianuarie 2023 să-și vândă energia disponibilă către OPCOM, la preț fix de 450 lei/MWh, iar acesta o redistribuie mai departe, la același preț, furnizorilor cu clienți finali în portofoliu, distribuitorilor de energie, precum și operatorului de transport și sistem Transelectrica.

Această ″semi-reglementare″ a pieței a redus dramatic numărul și volumul tranzacțiilor ″la liber″ cu energie electrică, cu excepția celor de pe platformele spot.

Acum, conform datelor Profit.ro, BRM a solicitat ca statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, să fie obligat ″la plata sumei de 17.439.025 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin înlăturarea sa (a BRM – n.r.) de pe piața tranzacționării energiei electrice, ca urmare a adoptării de către Guvernul României a OUG nr.

Operatorul de piețe de tranzacționare Bursa Română de Mărfuri (BRM) SA cere statului român, în justiție, despăgubiri de milioane de lei pentru diminuarea drastică a business-ului său de intermediere de comerț cu electricitate, în urma instituirii prin lege, de anul trecut, a deja celebrului mecanism de achiziție centralizată de energie electrică (MACEE) la preț reglementat, administrat de OPCOM, concurentul BRM, relevă date Profit.ro.

În baza legislației menționate, cei mai importanți producători de profil din România sunt obligați de la 1 ianuarie 2023 să-și vândă energia disponibilă către OPCOM, la preț fix de 450 lei/MWh, iar acesta o redistribuie mai departe, la același preț, furnizorilor cu clienți finali în portofoliu, distribuitorilor de energie, precum și operatorului de transport și sistem Transelectrica.

Această ″semi-reglementare″ a pieței a redus dramatic numărul și volumul tranzacțiilor ″la liber″ cu energie electrică, cu excepția celor de pe platformele spot.

Acum, conform datelor Profit.ro, BRM a solicitat ca statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, să fie obligat ″la plata sumei de 17.439.025 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin înlăturarea sa (a BRM – n.r.) de pe piața tranzacționării energiei electrice, ca urmare a adoptării de către Guvernul României a OUG nr. 153/2022, a OUG nr. 192/2022 și a Legii nr. 206/2023 privind aprobarea OUG nr. 153/2022″, actele normative primare care reglementează funcționarea MACEE.

În 2022, înainte de instituirea MACEE, BRM a avut venituri totale de 57,7 milioane lei (din care cifră de afaceri de doar 16,07 milioane lei) și profit net de 35,5 milioane lei, potrivit celor mai recente date raportate Ministerului Finanțelor Publice (MFP). În 2021, veniturile BRM au fost de 30,1 milioane lei (cifră de afaceri de 28,7 milioane lei), iar profitul net – de aproape 16 milioane lei.

Compania este autorizată de Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei (ANRE) pentru a opera piețe centralizate de gaze și energie electrică, având inclusiv statut de operator desemnat al pieței de energie electrică (OPEED), în baza normelor UE de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor.

Bursa Română de Mărfuri reclamă că, prin instituirea MACEE, ″a fost anulat mecanismul concurențial al pieței și s-a acordat OPCOM, în mod discriminatoriu și neproporțional, un monopol legal pe piața angro de energie electrică, în calitate de singur intermediar între producătorii și furnizorii de energie electrică care au încheiat contracte cu clienții finali, operatorul sistemului de transport al energiei electrice și operatorii sistemului de distribuție a energiei electrice″.

Reclamanta susține că, astfel, statul român ″a încălcat prevederile de drept european relevante în domeniul piețelor de energie electrică, ce îi conferă (BRM – n.r.) dreptul de a participa în calitate de operator de piață la operațiunile desfășurate pe piața energiei electrice și dreptul de a participa pe piață în condiții concurențiale″, mai precis Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă europeană de energie electrică.

BRM este o companie privată, una dintre cele mai vechi din România (înființată în 1992), cu un acționariat extrem de ″fărâmițat″. Grosul (însă nu majoritatea) titlurilor sunt în posesia unui grup de acționari anonimi de tip listă, care are 48,81% din capital. Dintre cei cu identități publice, președintele Consiliului de Administrație, totodată director general al companiei, Gabriel Purice, și soția sa dețin împreună în total 17,38% din acțiunile BRM, în mod indirect, prin 2 societăți proprii, potrivit termene.ro.

Alți beneficiari semnificativi sunt firma de comerț angro cu farmaceutice Imeco SA (7,86%), la care unul dintre acționarii principali a fost un ex-membru în CA-ul BRM, Laurențiu Huică, antreprenorii imobiliari greci Antonios și Georgios Kapraras (cumulat 7,03%), The Nova Group Investments BV a lui Bogdan Alexander Adamescu (7,03%) și producătorul de corpuri și sisteme de iluminat Elba SA Timișoara, controlat de foști și actuali salariați (6,11%).

Subsidiara românească a The Nova Group Investments s-a constituit de altfel drept intervenient în favoarea BRM într-un alt proces, intentat de Bursa Română de Mărfuri la începutul anului trecut, prin care a fost atacată în contencios administrativ legislația MACEE. În procesul respectiv, BRM a adus drept argument în favoarea sa inclusiv demararea de către Executivul de la Bruxelles a unei proceduri de infringement împotriva României, pentru restricționarea exporturilor de energie prin instituirea MACEE, compania depunând la judecător ″actul de acuzare comunicat de către Comisia Europeană Guvernului României (…)″.

Luna trecută, instanța de judecată a admis cererea BRM de sesizare a Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate privind mai multe dispoziții din legislația MACEE, printre care cea potrivit căreia ″Pe durata utilizării mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică, societatea Operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale „OPCOM“ – S.A., denumită în continuare OPCOM, are calitatea de achizitor unic pe piața de energie electrică″.

Pe de altă parte, în jurisprudența europeană există un precedent defavorabil BRM, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dispunând într-o speță mai veche că România are dreptul să mențină monopolul național al OPCOM, filială a companiei de stat Transelectrica, pe intermedierea bursieră a tranzacțiilor angro spot și la termen cu energie electrică, acest monopol neîncălcând legislația UE în materie.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.profit.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!