Imobiliare – Costel Postolache (Integral): „Pierderea încrederii în veridicitatea și valoarea cuvântului scris a mai dat o lovitură consumului de carte” – Sinteza

Costel Postolache, directorul general al grupului editorial Integral, constată că, în prezent, oricine poate scrie și poate publica o carte. Rolul editorului profesionist a devenit aproape insignifiant, acesta transformându-se într-o mașinărie de marketing.

Forbes: După doi ani de restricții, 2022 a fost un an al revenirii la normalitate în piața editorială din România? Sau așa-zisa normalitate de dinainte de 2020 va rămâne drept o amintire?

Costel Postolache: Normalitatea din România era oricum anormală după standardele țărilor civilizate, așa că nu avem de ce să tânjim după ea.

Revenirea la libera circulație nu a dus nici la recuperarea valorilor pierdute, nici la redresarea proceselor anchilozate, ori la schimbarea sensului tendințelor nefavorabile legate de consumul de carte, de cultură. În absența unor modificări structurale, lucrurile vor continua să meargă din rău în mai rău.

Forbes: Care au fost principalele evenimente/fenomene economico-financiare și sociale care au influențat piața editorială din România în 2022?

Costel Postolache: Toată lumea știe despre inflație (da, și prețurile cărților au crescut, nu numai cele ale produselor de strictă necesitate materială), despre lanțurile de aprovizionare (da, a trebuit să stopăm proiectele editoriale de mass-market cu vânzare la chioșcurile de presă), despre incertitudinea generată de vecinătatea războiului; ne-am obișnuit cu toate acestea.

Mai greu este de acomodat cu faptul că trăim într-o lume fake: fake news, fake values, fake people. Așa ajungem la conținut fals, la cărți false (nu falsificate, ci doar cărți ale căror conținut este nul), la autori falși (ghost writers n-au fost inventați acum, dar ponderea lor în portofoliul de autori n-a fost niciodată atât de mare și de vizibilă; ce să mai spunem de cărțile al căror conținut nu a fost scris, ci generat de mașini inteligente).

Veleitarii într-ale scrisului beneficiază și ei de democratizarea procesului editorial. Cărțile vechi sunt rescrise pentru a se conforma noilor standarde ale corectitudinii politice, ale diversității, ale BLM, ale LGBT. Ministerul Adevărului veghează, iar Cancel Culture desăvârșește opera de anulare a creației umane.

Una peste alta, pierderea încrederii în veridicitatea și valoarea cuvântului scris a mai dat o lovitură consumului de carte, care și așa nu stătea prea bine.

Oricine poate scrie o carte, oricine poate publica o carte, oricine poate vinde/distribui o carte.

Rolul editorului profesionist a devenit aproape insignifiant, transformat într-o mașinărie de marketing, operând pe o piață în care apariția prosumatorilor a schimbat deja regulile jocului.

Forbes: În spațiul public (rețelele de socializare, presă), auzim deseori următoarea concluzie: „Românii nu mai citesc, domnule, nu-i interesează cărțile!” La polul opus, sunt și voci care afirmă că, dimpotrivă, românii sunt interesați de cărți, târgurile de carte și lansările adună multă lume.

Care este opinia dvs în această problemă: sunt sau nu sunt interesați românii de carte? Ori este o întrebare greșit pusă?

Costel Postolache: Însăși definiția cărții e în discuție. Până la ce limite o carte poate fi considerată… o carte?

Noile formate digitale (e-book, audio-book, whatever-book) au forțat definiția produsului carte până la poziția pierderii identității. Un audio-book e mai aproape de o carte sau de teatru radiofonic? Cel care o produce este încă editor? Orice citim pe net poate fi considerat carte? Cel ce o produce acest content, este autor, editor, integrator de conținut sau ce altceva?

Redefinirea paradigmei editoriale pune consumatorii în dificultate și nu face decât să accentueze criza a ceea ce numim generic carte.

Forbes: Care sunt cărțile pe care le recomandați guvernanților și politicienilor să le citească pentru a deveni mai eficienți, mai așezați în realitățile României? Lectura poate să-i influențeze pe politicieni?

Costel Postolache: Lecturile obligatorii pentru Bacalaureat (în unele cazuri, pentru Evaluarea Națională). Cei care au condus și conduc România au fost selectați cu atenție din rândul repetenților, restanțierilor, celor care nu și-au absolvit facultățile, plagiatorilor dovediți, celor nu și-au găsit un loc de muncă care să poată fi trecut într-un CV.

Școala vieții, munca la fără frecvență, bursa de partid – acestea sunt calificările necesare. Lectura, cultura, cinstea, calificarea și integritatea sunt opționale.

Forbes: Proiectul „România educată” va avea vreun impact în piața editorială din România?

Costel Postolache: Nu pot să identific niciun un singur efect vizibil al acestui „proiect” propagandistic în viața societăţii româneşti. Educația și cultura și-au văzut în voie de declinul structural, fără să fie tulburate în vreun fel de intervenţia statului.

Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din 2023? Dar motivele de optimism?

Costel Postolache: Piața editorială va fi în continuare victima nepăsării oficiale. Proiectul de ajutorare a editurilor care au avut de suferit financiar de pe urma pandemiei, anunțat în numeroase rânduri cu surle și trâmbițe de Ministerul Culturii, nu s-a pus în aplicare nici după doi ani, deși fuseseră parcurși toți pașii necesari.

Multe edituri mici au dispărut, altele nu se simt prea bine. Unele edituri mari s-au consolidat, au apărut jucători noi, finanțați din alte industrii.

Se vor produce cărți, în diferite formate, și viața va continua. Neintervenția statului are totuși și o latură bună: nefăcând nimic, măcar nu dăunează. Scapă cine poate!

(23 iunie 2023)