FacebookTwitterLinkedIn

Anul acesta a venit cu o scădere pe piața de fundraising din România, după ce intențiile guvernului de a aduce o serie de modificări legislative, în 2023, au destabilizat activitatea a numeroase ONG-uri din țară. 

În dorința de a colecta mai mulți bani la bugetul de stat, anul trecut guvernul a venit cu câteva propuneri care ar fi îngreunat enorm mecanismele de sponsorizare pentru sectorul non-profit. 

Chiar dacă, în urma campaniei publice de anul trecut, limitarea facilităților fiscale a fost aplicată doar în cazul microîntreprinderilor, care au rămas, din 2025, fără posibilitatea de a scădea din impozit sponsorizările, indiferent către cine sunt făcute, discuțiile pe această temă au creat confuzie pe piață, iar multe companii și-au redus contribuțiile către ONG-uri.

Habitat for Humanity România, organizație non-profit care construiește locuințe decente pentru familii cu venituri reduse și ridică de la 0 sau reabilitează centre de utilitate publică în comunități vulnerabile, a constatat o reducere de 30-40% în colectarea de fonduri față de anul 2022, an considerat excepțional pentru proiectele sociale și evenimentele de voluntariat. Însă chiar și comparativ cu perioada pre-pandemie, respectiv anul 2019, scăderea este de cel puțin 10%. 

Anul 2022 a fost cel mai bun pentru piața de fundraising. Lumea a fost mai empatică și a vrut să recupereze ce a pierdut în cei doi ani de pandemie. În plus, a intervenit și criza de proporții a refugiaților din Ucraina, iar în 2022 Habitat for Humanity a intervenit cu un program în care a ajutat cu locuințe peste 4.000 de ucraineni, pentru care a strâns peste 2 milioane de euro.

“Acela (2022 n.r.) a fost un vârf în fundraising, iar anul acesta și anul trecut au fost mai scăzuți”, declară Roberto Pătrășcoiu, directorul organizației Habitat for Humanity România pentru Forbes.

În România, orice companie poate să redirecționeze până la maxim 20% din impozitul pe profit, dar nu mai mult de 0,75% din cifra de afaceri, facilitate fiscală care susține societatea civilă și mediul non-guvernamental. 

“Am făcut presiuni pentru ca această facilitate fiscală să nu dispară, pentru că ar fi destructurat întreg sector ONG din România. Dar chiar și dacă într-un final schimbările au fost mai mici și nu au fost radicale, semnalul transmis a denaturat și a distorsionat piața. Foarte multe companii ne-au spus că nu mai donează, așteaptă să vadă ce se întâmplă, deși nu s-a întâmplat nimic și era deja dată legea”, a completat el.

Așadar, acesta ar fi ultimul an, până la 25 iunie, în care microîntreprinderile mai pot să sponsorizeze beneficiind de acest credit fiscal. Chiar dacă nu însumează mai mult de 10% din totalul sponsorilor Habitat for Humanity România, aceste companii ar fi reprezentat totuși o piață cu foarte mult potențial.

“Societatea se bazează pe antreprenoriat și cred că de la firul ierbii și de jos în sus ar trebui să se încurajeze această cultură filantropică și antreprenorială în România”, a punctat Pătrășcoiu.

Roberto Pătrășcoiu, director Habitat for Humanity România

“Este în interesul oricărei societăți să aibă o componentă civilă foarte puternică, iar noi, mediul non-guvernamental, suntem un partener egal al statului, un aliat care a demonstrat că poate să închidă orfelinate, să facă acțiuni de curățare a întregii țări, să construiască spitale sau locuințe sociale, așa cum face Habitat for Humanity România”, a adăugat el.

Până în prezent, organizația a ajutat peste 100.000 de români să aibă un cămin primitor sau să își îmbunătățească condițiile de locuit și a construit sau reabilitat peste 5.100 de locuințe. 

Cel mai cunoscut program al Habitat for Humanity este cel de construire de locuințe cu voluntari, iar anual se ridică între 20 și 50 de locuințe, în campanii care mobilizează sute de voluntari din țară și din lume. Chiar în aceste zile are loc o astfel de campanie de construire a două locuințe în cinci zile, lângă Iași. Casele sunt din lemn, iar fundația de beton este deja turnată în momentul în care sosesc voluntarii. Costul unei astfel de case este de 60.000 de euro, pentru 65 mp.

“Dar avem și alte tipuri de programe de locuire socială, cum ar fi cel de închiriere socială, programe de eficiență energetică sau programul de răspuns la dezastre naturale”, spune Roberto Pătrășcoiu. 

În cazul locuințelor construite de la zero, selecția familiilor vulnerabile vizează trei criterii. 

Primul criteriu este cel de urgență a nevoii, pentru care are loc o anchetă socială. Al doilea este cel al venitului redus: sunt ajutate familii care nu câștigă mai mult de 60% din venitul mediu la nivel național. Iar al treilea criteriu este disponibilitatea familiei de a face voluntariat la construirea propriei locuințe, unde standardul este de 500 de ore de voluntariat de familie.

“Anul acesta avem undeva la 28 de locuințe în diferite stadii: pe unele le construim în 5 zile, dar avem și programe în care construim de-a lungul anului, în județe precum Iași, Bacău, Prahova sau Constanța”. (R.P.)

Pe lângă construirea de locuințe, organizația intenționează să demareze un program de închiriere socială, pentru început în București

“Este pentru prima dată în România când vom implementa sistemul de agenție de închiriere socială, care pornește de la o nevoie simplă: toate primăriile, inclusiv cea din București, primesc cereri de locuințe sociale, dar acestea nu există. România este țara cu cel mai mic stoc de locuințe sociale din întreaga Europa, nici măcar din Uniunea Europeană. Procentul este de sub 1%”, afirmă Roberto Pătrășcoiu. 

Prin comparație, țara europeană cu cele mai multe locuințe sociale este Olanda, cu 30% din stocul total, în timp ce vecinii din Ungaria au în jur de 4% locuințe sociale.

Locuirea socială este destinată celor mai săraci oameni, iar scopul său este să ofere un ajutor tranzitoriu și condiții decente de locuire, până când familia reușește să-și revină financiar. 

Potrivit lui Roberto Pătrășcoiu, numărul de cereri pentru locuințe sociale este de sute de mii la nivelul țării, însă, în mare parte, starea acestor locuințe sociale este deplorabilă. De aceea, pentru a mai acoperi din nevoie, ONG-ul a început să colecteze fonduri în vederea lansării noului program. 

Habitat for Humanity va acționa ca o agenție de închiriere socială, care va închiria apartamente de pe piața liberă, pentru care va plăti prețul pieței, urmând să le ofere mai apoi beneficiarilor, familii foarte sărace, care ar urma să plătească o chirie de până în 100 de euro/lunar și care să poată beneficia de o locuință socială în maxim o lună din momentul depunerii cererii. 

“Mai trebuie să strângem bani pentru a lansa acest proiect”, explică directorul Habitat for Humanity România. Bugetul programului pe 3 ani este estimat la 1 milion de euro, pentru 30 de apartamente, iar organizația mai are de strâns 700.000 de euro.

El adaugă că, chiar dacă anumite primării au programe de subvenție a chiriei pentru familii vulnerabile, acestea nu funcționează din cauza discriminării din motive sociale sau de etnie. 

“În momentul în care o mamă cu șapte copii, o mamă de etnie romă sau o familie foarte săracă merge să închirieze, proprietarii se răzgândesc. În plus, subvențiile pe care le oferă primăriile sunt foarte mici, undeva la 1.000 de lei, or o chirie în București este de trei ori pe atât. Proprietarii nu vor să-și asume riscuri, or noi am acționa ca un organism intermediar, stabilind un contract avantajos de ambele părți: proprietarul îi garantăm plata, contractul fiind semnat cu noi ca organizație, și îi garantăm integritatea apartamentului. Astfel, dacă se distruge sau întâmplă ceva, ne ocupăm noi să remediem”, spune reprezentantul organizației. El adăugă că programul este deja testat cu refugiații ucraineni, și a dovedit că funcționează. 

Doar 90 de blocuri de locuințe sociale finalizate de stat în ultimii 15 ani

În ceea ce privește responsabilitățile statului român în domeniul locuirii pentru grupurile sărace şi marginalizate, acestea revin Guvernului, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDPLA) și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) care colaborează cu administraţiile locale formate din consiliile judeţene şi consiliile locale și autoritățile administrației publice locale.

În Strategia Națională a Locuirii pentru perioada 2022 – 2050 se arată că, în perioada 2007-2022, prin programul de construcții de locuințe sociale finanțat prin MDLPA conform Legii nr. 114/1996 au fost finalizate 90 de blocuri de locuințe sociale însumând 3.911 locuințe sociale la nivel național. 

În ce-i privește pe chiriaşii evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, în perioada 2009-2021 au fost finalizate 69 de blocuri, însumând 2.969 de locuințe individuale.

România este pe primul loc între țările europene în materie de proprietate privată a locuințelor, cu 98,6% din fondul total de locuințe reprezentând locuințele în proprietate privată. Cu toate acestea, rata supraaglomerării în România se situează printre cele mai ridicate din Europa. În 2019 rata supraaglomerării era de 45,8%, mult mai ridicată față de media UE-27 de 17,1%.

Însă, pe lângă sponsorizările private, organizații precum Habitat for Humanity nu au cum să funcționeze fără sprijinul administrațiilor publice. În cazul construirii de la zero, acestea oferă terenul și utilitățile în mod gratuit.

“În toate comunitățile în care construim, construim pe acest parteneriat public-privat. Tot timpul sunt dificultăți. E o provocare. Mergem către acele comunități unde avem deschidere, unde e nevoie mare și unde putem să aplicăm acest sistem. E greu să construiești locuințe, mai ales locuințe sociale, iar lucrul ăsta se poate face doar împreună cu primăriile, autoritățile publice și cu mediul de business”, concluzionează Roberto Pătrășcoiu.