Imobiliare – Hadrian Mateescu (Publisol): „Revenirea la normalitate a însemnat reîntâlnirea cu clienții și cititorii, în cadrul târgurilor de carte” – Sinteza

Hadrian Mateescu, directorul Editurii Cuantic, consideră că românii citesc, în prezent, mai puține cărți tipărite decât înainte de 2020. Războiul din Ucraina a afectat puternic prețul hârtiei.

Forbes: După doi ani de restricții, 2022 a fost un an al revenirii la normalitate în piața editorială din România? Sau așa-zisa normalitate de dinainte de 2020 va rămâne drept o amintire?

Hadrian Mateescu: După părerea mea, în 2023, în România se citesc mai puține cărți tipărite decât înainte de 2020.

Specialiștii de la Biblioteca Națională ne pot spune câte coduri ISBN (adică titluri noi) s-au acordat în 2022, comparativ cu 2020. La fel, editurile, atunci când completează cererea pentru codul ISBN, completează și tirajul pe care îl vor tipări.

Nu ne pot spune, însă, cei de la Biblioteca Națională, câte retipăriri ale edițiilor deja existente s-au realizat – iar numărul lor este semnificativ în afacerea unei edituri!

Revenirea la normalitate a însemnat reîntâlnirea cu clienții și cititorii, în cadrul târgurilor de carte și… absența altor „lebede negre” din peisajul industriei de carte (lebedele negre au fost în 2020 – 2021 – valurile de pandemie, 2022 – războiul și inflația).

Forbes: Care au fost principalele evenimente / fenomene economico-financiare și sociale care au influențat piața editorială din România în 2022?

Hadrian Mateescu: 2022 a fost un an afectat la început de războiul din Ucraina – în prima sa parte. În acea perioadă, cheltuielile românilor s-au orientat spre alte direcții, în detrimentul consumului de carte.

Tot războiul a afectat puternic și prețul hârtiei, Rusia fiind un furnizor important de celuloză. Ca urmare, prețul cărților a crescut puternic, pentru o perioadă, după care a dat semne slabe de scădere.

Inflația oficială a fost de 16,4%, astfel veniturile disponibile pentru achiziția de carte au scăzut, acestea îndreptându-se spre rate, utilități, produse de strictă necesitate.

În domeniul cărții, prețurile la raft au crescut cu 30-50% (estimare personală), ca efect cumulat al celor doi factori de mai sus (inflație, război).

Forbes: În spațiul public (rețelele de socializare, presă), auzim deseori următoarea concluzie: „Românii nu mai citesc, domnule, nu-i interesează cărțile!” La polul opus, sunt și voci care afirmă că, dimpotrivă, românii sunt interesați de cărți, târgurile de carte și lansările adună multă lume.

Care este opinia dvs în această problemă: sunt sau nu sunt interesați românii de carte? Ori este o întrebare greșit pusă?

Hadrian Mateescu: Există mulți români interesați de cărți. Cel mai important este, însă, de definit tendința generală a pieței. Se lansează mai multe sau mai puține titluri? Românii cumpără mai multe sau mai puține cărți? Citesc mai mult sau mai puțin?

Un studiu (culturaladuba.ro), realizat în 2022, arată că tinerii citesc din ce în ce mai puțin. 51% dintre tinerii (18-24 de ani) din 20 de orașe cu peste 100 000 locuitori nu au citit o carte în 2022! 1 din 2!!!

Târgurile de carte au fost așteptate în 2022, după doi ani de pauză (Gaudeamus, de exemplu – nu s-a organizat fizic în 2020 și 2021) – iar asta a afectat puternic vânzările editurilor de fina de an, numărul de titluri lansate și tirajele de lansare.

Forbes: Care sunt cărțile pe care le recomandați guvernanților și politicienilor să le citească pentru a deveni mai eficienți, mai așezați în realitățile României?

Hadrian Mateescu: Am o recomandare de lectură cu mare greutate – cartea „PRINCIPII” – autor Ray Dalio.

Apoi le-aș recomanda cărți de dezvoltare personală. Cu puține excepții, am convingerea că aproape toți politicienii au nevoie de astfel de cărți, alături de cărțile de istorie a României, variantele necenzurate pe care nu le-au învățat la școală. O astfel de carte este Istoria României – Stat și Cultură (1866-2018) – autor Ovidiu Pecican (Editura Cuantic, 2023).

Forbes: Proiectul „România educată” va avea vreun impact în piața editorială din România?

Hadrian Mateescu: Teoretic ar avea impact în creșterea apetitului pentru lectură. Proiectul va avea un impact dacă ceea ce apare ca și plan este transpus în practică.

Am parcurs câteva pagini pe pagina de internet a proiectului. Zona de comunicare e cvasi-inexistentă – cea mai recentă postare se referă la un eveniment din… ianuarie 2020.

Personal, sunt sceptic, deoarece statul nu stimulează sub nicio formă consumul de carte.

Uitați-vă și la prestațiile României la cel mai important târg european de carte – cel de la Frankfurt – unde ani la rând ne-am prezentat cu standuri jalnice!

Pentru comparație – să vedem ce face Italia! De 7 ani încoace, tinerii care împlinesc 18 ani primesc de la guvernul italian un voucher cultural în valoare de 500 de euro. Aproximativ 70% din sumă este cheltuită de tinerii italieni pe cărți, deși au posibilitatea să folosească voucherele și la cinema, teatre, muzee sau la concerte.

În cadrul Bookfest, domnul Bruno Giancarli, cercetător la Biroul de Studii al Asociației Italiene a Editorilor, spunea:

„Aceste vouchere au adus un boost uriaș în piața noastră de carte, au fost cu adevărat un game changer. E interesant de remarcat și că ele se oferă la nivel național, nu sunt niște ajutoare sociale pentru cei cu venituri mici, ci pur și simplu o metodă de a apropia tinerii de cultură, de a o face accesibilă pentru toată lumea. Este o metodă de a îi face să devină mai buni ca adulți. Și nu există formă mai bună decât a aduce cultura aproape de ei”, conform site-ului culturaladuba.ro.

Simplu și clar!

Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din 2023? Dar motivele de optimism?

Hadrian Mateescu: Îngrijorări:

– absența unor cifre oficiale de vânzări, care să certifice preferințele de lectură și tirajele – imaginați-vă ce economii ar face astfel editurile și cum s-ar creiona mult mai eficient politicile editoriale și tirajele!

– scăderea continuă a numărului de chioșcuri de presă duce la micșorarea acestui canal de distribuție de carte.

– preocuparea crescută a tinerilor spre alte forme (decât lectura) de petrecere a timpului liber și preferința spre utilizarea telefoanelor mobile.

Câteva motive de optimism:

– se deschid în 2023 librării (Humanitas Focșani, Cărturești Rm Vâlcea și Cluj), extinderea platformei de ediții digitale ale cărților Voxa.

– prețurile tirajelor mici au scăzut, ca efect al avansului tehnologiilor de tipărire (este rezonabil acum să tipărești 200-500 exemplare tiraje de completare)

– magazinele online și firmele de curierat permit practic accesul oricui dorește să comande o carte, oriunde în România și mai nou și în lume.

(10 iulie 2023)