Imobiliare – Norbert Schmoll (Booklet): „Cred că nu contează atât de mult ce citești cât să descoperi bucuria cititului” – Sinteza

Norbert Schmoll, CEO al editurii Booklet, semnalează că, dacă la început anului 2022 prețul hârtiei crescuse cu 70%, până la sfârșitul aceluiași an s-a ajuns la o majorare de 250%.

Forbes: După doi ani de restricții, 2022 a fost un an al revenirii la normalitate în piața editorială din România? Sau așa-zisa normalitate de dinainte de 2020 va rămâne drept o amintire?

Norbert Schmoll: Da, cred că putem vorbi de o revenire la normalitatea de dinaintea anilor marcați de restricții impuse de pandemie.

Măsurile luate în intervalul 2020-2021 au determinat o contracție abruptă la nivelul pieței de carte e adevărat, dar și revenirea a fost marcată tot de o tendință abruptă, semn că, la nivel macro, lumea și-a dorit o întoarcere la normal, la firesc.

Însă, dacă e să comparăm cifrele din 2022 cu cele de dinainte de pandemie, corect ar fi să aplicăm aici și rata actuală a inflației, astfel se poate observa că, da, încă nu suntem la nivelul de dinainte de 2020. Nu cred că nivelul acela al pieței e de domeniul manualelor de istorie, dar cred că va mai dura până să ajungem acolo.

Pot spune că acum suntem deja într-o nouă contracție a piețelor determinată în principal de inflație la care se adaugă încetinirea economică din Europa și o foarte posibilă criză a creditelor determinată de scumpirea banilor. 

Forbes: Care au fost principalele evenimente/fenomene economico-financiare și sociale care au influențat piața editorială din România în 2022? 

Norbert Schmoll: Anii 2022-2023, au fost cu siguranță plini de provocări la nivelul industriei.

În perioada de revenire de după pandemie, lanțurile de aprovizionare din China au fost grav afectate de o creștere abruptă a cererii și de schimbările acordurilor economice dintre Uniunea Europeană și China care au perturbat transportul și relațiile economice. Se comanda hârtie din China, dar nimeni nu știa când ajunge și, din această cauză, distribuitorii s-au orientat spre Rusia și Belarus, care ulterior au intrat sub incidența sancțiunilor. Așa că ne-am orientat spre hârtia adusă din Australia.

Dar, una peste alta, dacă la început de 2022 vorbeam de o creștere a prețului hârtiei de până la 70%, până la sfârșitul anului am ajuns la aproximativ 250%.

Un alt aspect important despre care putem vorbi este o veritabilă criză a forței de muncă, pe care, în zona editorială nu o poți rezolva aducând mână de lucru din Pakistan, de exemplu.

Forbes: În spațiul public (rețelele de socializare, presă), auzim deseori următoarea concluzie: „Românii nu mai citesc, domnule, nu-i interesează cărțile!” La polul opus, sunt și voci care afirmă că, dimpotrivă, românii sunt interesați de cărți, târgurile de carte și lansările adună multă lume.

Care este opinia dvs în această problemă: sunt sau nu sunt interesați românii de carte? Ori este o întrebare greșit pusă?

Norbert Schmoll: Trebuie să răspund sincer la această întrebare: da, nu stăm grozav ca număr de cititori raportat la populație; și aici ne menținem pe ultimul loc din UE, la distanță mare de penultimul.

Un studiu Eurostat din 2021 arăta că 67% dintre germani citesc cel puțin o carte pe an, la polul opus, am citit un studiu care arăta că aproximativ 93% dintre români au recunoscut că nu au cumpărat nicio carte în ultimul an.

Dar cred că problema asta se poate pune și altfel: ce putem face fiecare dintre noi pentru a schimba asta, că până la urmă schimbarea de aici va veni.

Degeaba așteptăm de la guvern, președinție, etc. o schimbare de mentalitate și paradigmă. Am tot așteptat mai bine de opt ani să vedem ce e cu România Educată și cred că ne-am lămurit. 

Forbes: Care sunt cărțile pe care le recomandați guvernanților și politicienilor să le citească pentru a deveni mai eficienți, mai așezați în realitățile României? Lectura poate să-i influențeze pe politicieni?

Norbert Schmoll: Eu cred că politicienii români sunt foarte așezați în realitățile României, doar unghiul din care le privesc e diferit de cel al populației.

Oamenii politici își extrag exact ce îi interesează și de ce au nevoie din realitatea autohtonă și e un fapt cunoscut că o populație mai puțin educată și mai puțin citită e mai ușor de manipulat.

Așa că pe lângă îndemnul de a merge la vot și de a susține printr-un gest democratic viitorul copiilor, eu îndemn lumea la citit. Cu siguranță lectura ne influențează pe toți, cărțile pe care le citim își pun amprenta asupra vieții noastre, ne-o îmbogățesc.

Prin lectură trăim mai multe vieți și cred că nu contează atât de mult ce citești cât să descoperi bucuria cititului.

Forbes: Proiectul „România educată” va avea vreun impact în piața editorială din România?

Norbert Schmoll: Proiectul România educată e sublim, dar lipsește cu desăvârșire, pentru a-l cita aici pe Caragiale.

Nu cred că este deloc realist să ne punem vreo speranță în acest proiect pentru că nu a fost decât o promisiune electorală, ca multe altele.

Dar da, e mare nevoie de un proiect de țară centrat pe educație. Viziunea noastră, a echipei de la Booklet, este că schimbarea se face cu pași mici prin educație, cultură și prin calitatea cărților educaționale.

Un manual vechi sădește în copil sămânța obedienței, nesiguranței și îl face refractar la schimbare, or este în natura oricărui copil să schimbe canoanele și paradigmele sociale și să ducă mai departe drumul început de părinții săi. De aici ar trebui să înceapă un proiect de țară centrat pe educație.

Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din 2023? Dar motivele de optimism?

Norbert Schmoll: În opinia mea, principala problemă în 2023 ține de „baletul” pe care vor trebui să îl facă băncile centrale între o criză inflaționistă și una a creditului. Temerea ar fi că vom avea și inflație (avem deja inflație care mănâncă din bunăstarea și rezervele populației), dar pe lângă asta, e foarte posibil să ajungem și la scenariul din 2008 cu o criză a creditului pe piața bancară și, pe cale de consecință, să ajungem la recesiune.

Mă aștept, de asemenea, și la o corecție pe piața muncii, lucru deja resimțit la nivelul lunii iunie când ne-a fost mai ușor să recrutăm. Probabil corecția aceasta se va accentua spre toamnă.

Optimism există, dar aici aș fi precaut. În perioadele de criză, cartea e printre primele bunuri la care populația renunță, iar acest lucru are efecte grave pe termen lung în societate.

(3 iulie 2023)