FacebookTwitterLinkedIn

Procedura de obținere a celor 286 milioane de euro prin PNRR pentru construcția fabricilor de reciclare este ”îngreunată semnificativ, chiar blocată” din cauza unor erori din ghidul de finanțare.

“Din momentul publicării, în iulie 2022, acest ghid a fost plin de erori. A fost modificat de trei ori până acum, însă adăugirile au complicat și mai tare situația. Nu a existat însă niciun dialog direct cu investitorii pe baza acestui ghid, care să ajute astfel la identificarea problemelor și rezolvarea lor pentru a putea să dezvoltăm această industrie în România”, spune Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE.

Acest ghid a fost publicat de Administrația Fondului pentru Mediu și aprobat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

La nivel național există mai puțin de 10 fabrici de reciclare ce funcționează la standardele UE.

Astfel, perspectiva de a obține finanțare pentru construirea de astfel de fabrici de reciclare prin PNRR poate fi considerată ”o șansă majoră și unică”.

Pentru a dezvolta industria de reciclare, România poate accesa prin PNRR o sumă de 286 milioane de euro pentru construcția unor astfel de fabrici, cu maximum 8,4 milioane de euro/ proiect, în regim de cofinanțare.

Costul implementării unei fabrici de reciclare depășește însă 10-12 milioane de euro, iar, din PNRR, s-ar asigura maximum 75% din această valoare, restul sumei urmând a fi asigurată din surse proprii de către investitori.

”În ghid se vorbește de o cofinanțare între 50-75% în funcție de zonă, iar la costul unei fabrici de reciclare poate rezulta o diferență chiar și de 2 milioane de euro între regiuni, ceea ce reprezintă un tratament ilegal și discriminatoriu. Spre exemplu, dacă eu sunt investitor în Prahova primesc 75% cofinanțare, iar, dacă am fabrica în Timiș, doar 60%. Nimeni nu înțelege criteriile pentru astfel de diferențe”, a adăugat Pocol.

Dacă ar fi accesate toate fondurile nerambursabile, România ar putea avea nu mai puțin de 34 de fabrici de reciclare de deșeuri, cu un impact economic uriaș și o scădere semnificativă a impactului negativ pe care aceste deșeuri îl au asupra mediului.

Ghidul de finanțare pentru fabrici de reciclare conține însă o serie de erori și este imposibil de pus în practică de către investitori, astfel că România este în pericolul de a pierde complet acest ajutor nerambursabil din partea Uniunii Europene.

Problemele nu se opresc însă aici. Ministerul Economiei nu a fost implicat deloc în aceste discuții, iar, pentru implementarea proiectelor, nu a existat nicio discuție între autorități și sistemul bancar.

“Ghidul, în varianta de acum, este sortit eșecului pentru că investitorii nu pot asigura cofinanțare pentru restul sumei de bani necesare construirii fabricii. Nu a existat nicio discuție între autorități și sistemul bancar. Investitorii trebuie să fie încurajați și sustinuți să acceseze linii de credit pentru construirea acestor fabrici, mai ales că  vorbim de milioane de euro. Băncile se laudă că au programe pentru credite verzi, însă, când un astfel de proiect ajunge la departamentul de risc, este refuzat. Motivează că domeniul de activitate este instabil din punct de vedere legislativ sau că vor aproba creditele doar când aceste fabrici sunt funcționale și vor să se dezvolte și mai mult”, a continuat Pocol.

Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru modificarea Ghidului specific este aflat acum în dezbatere pe site-ul ministerului.