♦ Creşterea artificială a preţurilor, în special la produsele alimentare, sub „umbrela“ inflaţiei şi a creşterii costurilor cu energia este adusă în prim-plan printr-o decizie a guvernului care a determinat Consiliul Concurenţei să meargă să vadă cum se poate interveni asupra preţului de vânzare a laptelui astfel încât retailerii şi procesatorii să nu încalce legea concurenţei ♦ Tot guvernul a pus preţul minim, la care se va aplica scăderea, de 7 lei per litru, un preţ care nu include de exemplu produsele sub marcă privată ale marilor retaileri sau laptele nestandardizat.
Ultimul anunţ al Consiliului Concurenţei care spunea că toate marile reţele comerciale au acceptat să participe la acordul voluntar pentru reducerea preţului laptelui şi că fiecare retailer va negocia cu fiecare procesator cu care colaborează aduce o serie de întrebări cu privire la modul în care guvernul a luat decizia de a chema cei doi actori principali: retailer şi procesator pentru a reduce un preţ al unui bun de pe o piaţă liberă.
ZF s-a pus în postura unui consumator care încearcă să-şi dea seama de ce preţul scade acum şi nu în iarnă când preţul de la raft a ajuns la un maxim istoric, de 10 lei/litru după ce consumul a scăzut anul trecut şi în primul trimestru al anului şi de ce preţul minim pentru care se aplică reducerea este 7 lei şi nu mai mult sau puţin. În plus, consumatorul nu ştie la ce se referă „lapte proaspăt“ sau „lapte de consum“, aşa cum este numit produsul pentru care se referă această decizie.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).