27.6 C
București
luni, aprilie 15, 2024

Retail – Avem grâu, dar nu se transformă singur în pâine: în judeţul Alba, doar o treime din comune au o brutărie. Cum ar fi ca fiecare comună să aibă brutăria ei? – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

În oraşul Alba Iulia sunt 12 brutării şi fabrici de pâine, iar în oraşul Sebeş sunt 8 brutării, însă orăşenii preferă pâinea lui Florian Bărbuşiu, făcută în cuptor cu lemne, căci le aminteşte de gus tul celei făcute de bunica ori străbunica lor.

Conform datelor statistice, românii sunt cei mai mari consumatori de pâine din UE, cu un consum anual de 83,7 kg de pâine.

În prezent, în judeţul Alba sunt 85 de brutării şi doar 35% dintre ele au fost deschise în mediul rural, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

♦ În Ciugud, o comună bogată, unde fondurile europene accesate de primărie au schimbat viaţa oamenilor, nu există nicio brutărie. În Franţa, brutăria de cartier este o tradiţie. Fiecare sat francez cu o populaţie de 1.000 de locuitori sau mai mult are cel puţin o boulangerie, iar satele mai mici, care nu îşi pot întreţine propria boulangerie au, de regulă, un „dépôt de pain“ în magazinul local. În cătunele mai mici şi mai îndepărtate, trece de câteva ori pe săptămână, o maşină cu pâine cu baghete proaspete. Franţa este cel mai mare producător de grâu din Europa, iar legătura dintre materia primă şi produsul finit se vede în fiecare sat francez.
În România, în top cinci cei mai mari producători de grâu din Europa, în multe sate, maşina cu pâine vine de două ori pe săptămână şi lasă pâinile ambalate la birtul din sat. Sunt prea puţine cazuri de antreprenori vrednici care s-au ambiţionat să rămână cu cuptorul de pâine în sat, să le livreze oamenilor o franzelă caldă dimineaţa la prima oră. „Dimineaţa, oamenii din sat se strâng la brutărie să ia pâine proaspătă, făcută manual, în cuptor cu lemne. Lucrez împreună cu soţia mea, iar programul nostru începe la 22:00 şi se termină dimineaţa, când vine lumea să ia pâine caldă. Pe lângă oamenii din sat, vin şi din oraşul Sebeş mai mereu, iar, de ceva vreme, vin clienţii şi din Sibiu şi Deva, dar în weekend“, povesteşte Florian Bărbuşiu, proprietarul companiei Brutăria Tradiţională Florian. El produce câteva sute de pâini pe noapte, în funcţie de comenzi, în mica sa brutărie din satul Câlnic, situată pe Strada Bisericii. Câlnic, este o veche localitate săsească, cu circa 1.500 de locuitori, aflată la o distanţă de 30 de kilometri de municipiul Alba Iulia şi la 15 kilometri de Sebeş. În oraşul Alba Iulia sunt 12 brutării şi fabrici de pâine, iar în oraşul Sebeş sunt 8 brutării, însă orăşenii preferă pâinea lui Florian Bărbuşiu, făcută în cuptor cu lemne, căci le aminteşte de gus­tul celei făcute de bunica ori străbunica lor.Conform datelor statistice, românii sunt cei mai mari consumatori de pâine din UE, cu un consum anual de 83,7 kg de pâine. România consumă 1,68 mil. tone de pâine şi produce mai puţin de 1 milion de tone de pâine. În prezent, în judeţul Alba sunt 85 de brutării şi doar 35% dintre ele au fost deschise în mediul rural, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Din cele 30 de brutării deschise în satele judeţului Alba, doar în cinci comune sunt mai mult de una, adică două sau trei brutării. În Ciugud, comună care deţine recordul absolut la investiţii din bani europeni din România, nu există nicio brutărie. „Suntem o comună de 3.500 de locuitori, formată din şase sate, nu suntem o comună mare, de aceea nu avem nici brutărie, nici supermarketuri. Avem magazine în fiecare sat şi fiind în proximitatea oraşului Alba Iulia ne vin produsele de panificaţie de acolo de câteva ori pe săptămână“, a explicat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud. O altă explicaţie pentru care nu există brutărie în comună, subliniază primarul, este că sătenii merg la cumpărături la supermarketurile din Alba Iulia. Lidl, Kaufland şi Profi sunt trei dintre marile reţele de comerţ modern care au magazine în oraşul Alba Iulia, care au rafturi întregi cu pâine ambalată de diverse dimensiuni şi sortimente ori pâine congelată şi coaptă în acea zi. Astfel, vânzările anuale de pâine din retail sar de 10 miliarde de lei (circa 2 mld. euro). Însă, dincolo de preţul mai bun, poate, ori durata de valabilitate mai mare a pâinii ambalate, gustul şi mirosul diferă de pâinea produsă într-o brutărie. În Franţa, locuitorii spun că „un sat fără pâine este un sat mort“, căci brutăria este o afacere locală în care oamenii se puteau întâlni şi vorbi în timp ce aşteptau la coadă pentru franzela zilnică, scrie presa străină. Cum în oraşe centrele comerciale au prins rădăcini şi oamenii se întâlnesc acolo, la sate brutăria este centrul vieţii de zi cu zi. În România rurală, vezi însă brutării închise şi vopseaua decolorată de pe uşi, pe care altădată sătenii intrau să-şi cumpere o franzelă proaspătă pe care să o consume în ziua respectivă. Micii antreprenori au renunţat la afacerea cu pâine, iar printre motive se numără depopularea satelor şi scăderea puterii de cumpărare. În comuna Vinţu de Jos din Alba a mai rămas doar o brutărie, după ce cinci brutării au fost închise de-a lungul anilor. În comunele Cergău şi Poşaga n-a mai rămas nicio brutărie, după ce în fiecare au fost închise câte patru, arată datele ANSVSA. „Unele fabrici de pâine sau brutării s-au închis în timp din cauza lipsei de implicare a politicului în sprijinirea micului producător. Pe de altă parte, acest fenomen s-a accentuat după pandemie, inflaţie şi războiul din vecinătate, care au dus la creşterea preţului la energie şi materii prime. O altă problemă în România este depopularea satelor şi nu numai în rândul tinerilor, ci şi în rândul persoanelor de 40-45 de ani, care au plecat în străinătate pentru a câştiga mai bine, negăsind aici un loc de muncă“, consideră Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

Totuşi, sunt şi situaţii în care antre­prenori ce au pus bazele unei mici afaceri cu pâine după anii ’90 şi care încă scot zi de zi pâine din cuptorul brutărie, chiar dacă mai puţină decât în vremurile bune. „Facem pâine de 25 de ani şi, chiar dacă e foarte greu, încercăm să ne menţinem. Acum avem cinci muncitori, dar au fost momente în care am avut şi 15 angajaţi. Din păcate, unii au plecat în străinătate, alţii la alte firme şi la alţii a trebuit să renunţăm noi, pentru că ne-a scăzut cererea şi am micşorat producţia. Acum, pâine se găseşte peste tot şi oricine îşi face o făbricuţă. Oamenii mai cumpără şi de la super­marketuri, că ajung uşor în oraş“, spune Minerva Pitea. Ea are o fabrică de pâine pe Strada Mică din satul Gura Arieşului, comuna Lunca Mureşului din Alba. Firma Sorin, în care Minerva Pitea este acţionar majoritar (50%), produce pâine de mai bine de 25 de ani şi în 2022 s-a apropiat de o cifră de afaceri de 650.000 de lei, din care profitul a fost de 21.500 de lei.  „Ne dorim să le oferim oamenilor din comună o bucată de pâine, un salariu bun şi să ne asigurăm şi nouă un mic profit, după ce plătim toate facturile care s-au scumpit în ultima perioadă. Ne mulţumim cu toţii cu ce avem“, explică antreprenoarea. Românii sunt cei mai mari consumatori de pâine din UE, cu un consum anual de 83,7 kg de pâine, conform datelor statistice. Mai mult, România se află între primii cinci producători de grâu de la nivelul UE, astfel că materia primă este arhisuficientă. Totuşi, România consumă 1,68 de milioane de tone de pâine şi produce mai puţin de 1 milion de tone de pâine, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Astfel, statisticile confirmă că în fabricarea pâinii mai e loc pentru noi afaceri, iar o brutărie într-o comună, care să ia grâu din zonă şi să facă franzele ar coincide cu strategia Farm to fork a UE. Cum ar fi ca fiecare comună să aibă brutaria ei? Se poate realiza acest proiect? „Putem să vedem o brutărie în fiecare comună. Însă, este foarte important ca micul producător să fie sprijinit şi nu mă refer la a-i da cineva bani gratis. Pentru început cred că ar trebui să aibă nişte forme de sprijin. De exemplu, să fie scutit de impozit un an până îşi pune brutăria pe roate sau primăria să-l ajute să găsească spaţiu pentru afacere sau să-l ajute să se conecteze la reţeaua de apă şi canalizare. Altfel, cum putem face astfel de afaceri într-o comună care nu are apă şi canalizare?“, subliniază Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului şi Ramuri Conexe (SINDALIMENTA). Puţin peste 10 milioane de locuitori, din cei 19 milioane de locuitori, au locuinţele conectate la sistemele de canalizare, conform datelor INS. La finalul anului 2023, încă 1,8 milioane de români vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare, după accesarea de fonduri europene, transmitea într-un comunicat de presă în luna ianuarie a acestui an Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Însă, în continuare mulţi români din mediul rural nu sunt conectaţi la apă şi canalizare, facilităţi necesare pentru bunul trai. „În momentul în care nu avem o strategie şi fondurile de la stat se acordă politic, pentru că avem interesul să ţinem un primar în funcţie ca să aducă voturi la partid, niciodată nu vom reuşi să avem o brutărie în fiecare comună. Dacă aceşti oameni vor fi forţaţi să facă ceva, probabil vom reuşi, pentru că nu este greu să faci nişte politici pentru a sprijini micul producător din mediul rural. De asemenea, GAL-urile (grupuri de acţiune locală – n. red.) ar putea dezvolta astfel de afaceri, dar din păcate nu o fac“, a precizat Frumosu. Un rol important, crede el, îl joacă şi asociaţiile şi cooperativele, care ar trebui să se organizeze astfel încât să facă brutării. „Pe lângă astea, se mai pot face şi alte mici afaceri, măcelării ori băcănii şi vom avea o reţea cu produse româneşti în fiecare comună.“ Este un proiect de durată, susţine preşedintele SINDALIMENTA dar trebuie să ne apucăm. „După ce vedem primele brutării locale făcute cu sprijin de la autorităţi, cred că ar fi şi alţii stimulaţi să se apuce. Acest proiect ar aduce mai multă bunăstare şi mai mulţi bani la bugetul statului.“ În prezent, în sectorul de panificaţie activează 6.500 de companii, care realizează afaceri anuale de circa 2 miliarde de euro. Spre comparaţie, în Franţa, industria de panificaţie şi patiserie generează o cifră de afaceri anuală de aproximativ 11 miliarde de euro, potrivit Confederaţiei Naţionale a Panificaţiei şi Patiserie din Franţa. 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!