♦ În prezent, Bucureştiul dispune de un singur depozit de deşeuri, situat la Vidra, judeţul Ilfov, după ce depozitele de la Glina-Popeşti-Leordeni şi Chiajna-Rudeni au fost închise. Capitala generează lunar peste 60.000 de tone de deşeuri, la nivel anual totalul fiind de aproximativ 800.000 de tone, ceea ce corespunde unei medii de 300 de kilograme de deşeuri pe locuitor. Cea mai mare parte din acest total ajunge la groapa la gunoi, în condiţiile în care această destinaţie ar trebui să fie pentru maximum 10% din deşeurile generate. „Dacă vrem să atingem ţintele propuse, adică să ajungem undeva la 10% deşeuri depozitate în 2035, trebuie să începem cu colectarea separată la sursă, adică la generator. Acum se depozitează aproape 100%“, a spus Dragoş Iordache, director general la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale în municipiul Bucureşti (ADIGIDMB), în cadrul videoconferinţei ZF/Raiffeisen Bank „Soluţii pentru colectare şi reciclare“. Pentru ca deşeurile să nu mai ajungă majoritar la groapa de gunoi, soluţia este încheierea contractelor de atribuire, prin care firmele de salubritate să se ocupe de trimiterea lor către instalaţiile de tratare mecano-biologică. „Din aceste deşeuri, vor rezulta anumite fracţii „ cea reciclabilă, cea care are o anumită putere calorică şi se poate duce la incinerator în fabricile de ciment, o fracţie biodegradabilă care se poate inertiza, se poate usca pentru compost, şi o fracţie reziduală care merge direct la depozit. Prin aceste procedee, sperăm să eliminăm de la depozitare cel puţin 60%, aşa cum prevede legislaţia.“ Pentru gestionarea eficientă a deşeurilor, Comisia Europeană a recomandat construirea unui SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor), iar în acest scop s-a constituit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale la nivelul Municipiul Bucureşti. În prezent, Bucureştiul dispune de un singur depozit de deşeuri, situat la Vidra, în judeţul Ilfov, după ce depozitele de la Glina-Popeşti Leordeni şi Chiajna-Rudeni au fost închise. „Depozitul de la Vidra este operat de un operator privat, are o capacitate de 11,5 milioane de metri cubi şi un grad de umplere de 60% în cele trei celule construite. În acest moment, Asociaţia are în proiect construirea unui centru de management integrat al deşeurilor cu o capacitate de 450.000 de tone pentru tratarea atât mecanică, cât şi biologică a deşeurilor reziduale şi a deşeurilor colectate separat. În partea a doua a proiectului vom genera şi un depozit sanitar“, a mai spus Dragoş Iordache, care este de părere că una dintre măsurile care ar trebui luate la nivelul cetăţenilor este în primul rând prevenirea, pe cât posibil, a generării deşeurilor, înaintea gestionării lor. Potrivit concluziilor celui mai recent raport realizat de Curtea de Conturi cu privire la depozitarea deşeurilor, infrastructura de colectare a deşeurilor în Bucureşti este insuficientă, deoarece nu există staţii de transfer al deşeurilor municipale, nu există nicio instalaţie de tratare termică a deşeurilor municipale, nu există nicio instalaţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor municipale, ceea ce face ca gradul de colectare separată a deşeurilor reciclabile menajere şi similare să fie scăzut.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).