30.3 C
București
luni, iulie 22, 2024

Retail – Cine este românca care vinde dulciuri de milioane de euro în România. Ea vrea ca anul acesta să se extindă în toată ţara – Sinteza

1 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: In prelucrare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Opinie Nicoleta Hriţcu, fondator, Cuptorul Moldovencei (un business care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro)Când am gândit businessul meu, l-am gândit ca pe o afacere mică, de familie. Nu căutam succesul, dar îmi doream cu tot dinadinsul să fac ceva foarte bine, să excelez în ceva. Eram

Opinie Nicoleta Hriţcu, fondator, Cuptorul Moldovencei (un business care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro)Când am gândit businessul meu, l-am gândit ca pe o afacere mică, de familie. Nu căutam succesul, dar îmi doream cu tot dinadinsul să fac ceva foarte bine, să excelez în ceva. Eram foarte frustrată că nu reuşisem să fac ceva extraordinar până la 30 de ani, încât m-am hotărât să prepar cele mai bune prăjituri de casă şi plăcinte din Iaşi. Şi cu gândul acesta mă trezeam în fiecare dimineaţa. Mie îmi place să gândesc lucrurile pe termen lung. Îmi plac foarte mult conceptele de sustenabilitate şi durabilitate. Mi-am dorit să creez ceva valoros şi să generez un impact pozitiv.Datorită acestui fapt, sunt foarte atentă la micro şi macromediu, la tendinţe şi influenţe. Industria alimentară – şi mai ales cea de patiserie şi cofetărie – este o industrie foarte dinamică. Barierele de intrare sunt foarte mici. Cu un capital mic – aproximativ 20.000 de euro –  dar cu un plan bun şi cu multă determinare poţi începe o afacere dulce. Datorită fondurilor guvernamentale, anual se deschid peste 100 de cofetării în toată ţara. Însă este adevărat că cei care rezistă mai mult de trei ani sunt mai puţini, iar cei care au şi performanţe sunt sub 10%.Mixul de atribute necesare pentru a avea succes în acest domeniu s-a mai schimbat de-a lungul timpului. Au fost perioade când s-a pus accent pe calitatea produsului, pe preţ, dar şi perioade în care s-a ţinut cont de brand, de comunicarea şi relaţiile construite cu clienţii sau de unicitatea ofertei de vânzare. Fiecare antreprenor avea propria strategie. Eu m-am concentrat pe produs şi pe oferta unică de vânzare. Am acoperit o nevoie existentă în piaţă, pentru prăjituri preparate exclusiv din ingrediente naturale – fără margarină, fără premixuri, fără ingrediente care nu sunt conforme cu sănătatea. Este ceea ce fac de mai bine de zece ani.Criteriile de diferenţiere sunt cele care ajută un business să reziste în timp. De asemenea, am observat că valoarea echipei a devenit unul dintre factorii esenţiali, iar noi, antreprenorii, este important să înţelegem că trebuie să remunerăm oamenii mai bine. De exemplu, anul trecut am avut rezultate foarte bune în comparaţie cu 2022 şi am luat hotărârea ca toată echipa să primească bonusuri. Eu cred că este foarte important ca oamenii să simtă contribuţia lor la rezultatele companiei.Profitul meu a fost diminuat, dar satisfacţia mea este foarte mare când văd oamenii mulţumiţi. Un om care simte că are un scop când vine la serviciu va munci întotdeauna cu drag, iar acest lucru se va reflecta în calitatea produsului final. Acum, lucrurile sunt foarte efervescente în piaţă. Competiţia s-a accentuat şi a devenit mult mai interesantă. Ca tendinţă, remarc segregarea industriei în două mari categorii: produse generice, din ingrediente care nu sunt de calitate, şi produse premium, din ingrediente curate. De aici vin şi strategiile diferite de preţ. Cu cât ai un produs mai greu de reprodus, cu atât ai vânzări mai stabile şi o marjă mai bună, însă, repet, nu cred că este suficient să ai un produs bun. De asemenea, putem privi industria aceasta prin perspectiva globalizării. Întotdeauna m-am întrebat de ce intru în hipermarket la Iaşi şi găsesc prăjituri proaspete (necongelate) din Bulgaria, de exemplu.Dar fiind în businessul acesta de peste zece ani, am început să înţeleg. Producătorul din Bulgaria are un produs bun. Probabil au făcut investiţii uriaşe în spaţii de producţie performante, cu procese automatizate şi standardizate, ceea ce le asigură volume mari de producţie la costuri mai mici, deci au un preţ competitiv pe piaţa din România, chiar dacă transportul costă mai mult. La noi, în România, încă nu există producători pe măsura producătorilor europeni şi nici programe dedicate care să încurajeze şi să sprijine antreprenorii în proiecte mari. Totuşi, cred că ne apropiem de momentul în care vor apărea mai multe întreprinderi mari şi în România, pentru că avem resurse şi putem deveni competitivi.

Mai mult, proximitatea cu Republica Moldova deja încurajează o absorbţie de forţă de muncă facilă. Dacă statul ar genera finanţări avantajoase pentru acest gen de proiecte şi ar investi în programe de consultanţă şi know-how pentru tehnologizare şi digitalizare, ar genera potenţialul creşterii afacerilor mijlocii. Piaţa din România s-a dezvoltat, ne-am educat şi, totodată, a crescut şi puterea de cumpărare. Am devenit mai pretenţioşi şi mai informaţi. Aşa că au apărut multe segmente de piaţă cu nevoi mai elaborate pe partea de food, iar preţul nu mai este astăzi singurul care dictează decizia de cumpărare. Calitatea este importantă, unicitatea şi povestea din spatele businessului (sustenabilitate, impactul asupra mediului, asupra comunităţii şi angajaţilor din companie).Au crescut standardele, a crescut şi calitatea ofertei, dar mai ales diversitatea. Cu alte cuvinte, este loc pe piaţă şi pentru produsele de import, şi pentru cele locale. Pe mine mă încântă faptul că cele locale – artizanale – sunt din ce în ce mai căutate şi apreciate. Datoria noastră este să ne cunoaştem clienţii şi să le livrăm experienţe de consum pe măsură. Să îi fidelizam şi să avem grija de ei. O altă constatare pe care am făcut-o în ultimii ani este că oamenii s-au săturat de poveşti fabricate de marketing şi de ambalaje, fiind atraşi tot mai mult de autenticitate. Ca şi când nu mai căutam perfecţiunea, ci emoţia, vulnerabilitatea, simplitatea şi transparenţa. Practic, sunt apreciate calitatea, standardele ridicate dintr-un business şi viziunea celui care creşte businessul.În acelaşi timp, oamenii au devenit atenţi la amprenta şi impactul pe care un business le generează în comunitate. Cred că succesul pe care îl are Cuptorul Moldovencei vine din faptul că noi nu am respectat neapărat tendinţe sau manuale de marketing, ci tot ceea ce am făcut, încă de acum zece ani, am făcut din inimă, cu pasiune şi grijă faţă de clienţii noştri şi faţă de plăcintele şi prăjiturile noastre, dar şi faţă de natură şi de comunitatea noastră. Ne-am implicat, am ajutat, am pus şi noi umărul la diverse proiecte. Am avut şi avem colaborări cu parteneri din comunitatea noastră. De exemplu, în prezent, avem proiecte cu Fundaţia Comunitară Iaşi şi cu Asociaţia Iaşi Travel, dar de-a lungul anilor am colaborat cu foarte multe fundaţii şi ONG-uri.Mă aştept, în următorii ani, să înflorească afacerile artizanale, dar în acelaşi timp vor apărea şi producători mari în piaţa locală, care să livreze pe plan naţional. De asemenea, îmi doresc să devenim competitivi şi pe piaţă europeana. Dar aici, aşa cum am mai spus, trebuie să luăm în calcul dezvoltarea tehnologiei. Trăim nişte vremuri foarte interesante şi digitalizarea a devenit necesară dacă vrei să ţii pasul. Ori învăţăm, ne adaptăm şi ne îmbunăţim prestaţia în industrie, ori devenim irelevanţi. Cu siguranţă, vom ajunge să folosim şi inteligenţa artificială în laborator. Dar până atunci, avem grijă să fosim la capacitate maximă programul ERP, pentru o mai bună gestionare a resurselor şi un control mai bun al rezultatelor.Se schimbă şi legislaţia în domeniul alimentar. Parcă înţelegem, într-un final, că este important ce conţine eticheta, mai ales că apar şi modificări şi restricţii la utilizarea anumitor materii prime sau E-uri. De asemenea, mă aştept să apară produse mai curate şi margarina şi frişca vegetală, din grăsimi hidrogenate, să dispară din toate magaziile laboratoarelor. O alta tendinţă, tot din zona de educaţie şi sănătate, este creşterea cererii pentru produse fară zahăr, fără gluten şi raw vegane. În funcţie de valorile businessului tău, te uiţi la tendinţele din industrie şi-ţi creionezi strategia pe termen scurt, mediu şi lung. Şi te apuci de treabă.    „Cu cât ai un produs mai greu de reprodus, cu atât ai vânzări mai stabile şi o marjă mai bună, însă, repet, nu cred că este suficient să ai un produs bun. De asemenea, putem privi industria aceasta prin perspectiva globalizării. Întotdeauna m-am întrebat de ce intru în hipermarket la Iaşi şi găsesc prăjituri proaspete (necongelate) din Bulgaria, de exemplu.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.businessmagazin.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!