Robotul Minerva ca: 
Pentru a măsura profitabilitatea unui sector economic este nevoie de o analiză de 5-7 ani şi nu de o raportare la un singur an. Agricultura, în pofida faptului că în 2024 a fost lovită de secetă, mai ales în zona de sud a ţării, dar şi în est, în principal la porumb şi floarea-soarelui, rămâne un sector profitabil, iar diferenţa este dată de management, care a evoluat în ultimul deceniu, a fost una dintre concluziile conferinţei ZF/BT „Pentru o agricultură profitabilă“, care a avut loc la Timişoara pe 22 octombrie. „Estimăm că vom avea profit la final de an, dar depindem de fluctuaţia preţurilor. Estimăm că ele o să mai crească, de exemplu la porumb. A fost un an mediocru. Noi avem capacitate de stocare care ne permite să păstrăm recolta şi să decidem când o vindem. Ne uităm la continuitatea afacerii şi la profit. Facem şi contracte forward, apoi vindem la recoltă şi apoi din stoc. Şi astfel nu vindem nici la cele mai mari preţuri, dar nici la cele mai mici. Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 11 milioane de euro şi în 2024 estimăm în jur de 12 milioane euro“, a spus Emanuel Iercan, administrator al Terracult, companie deţinută de firma austriacă Agroeast GmbH, care lucrează crica 7.000 de hectare cu cereale şi dispune de mai multe silozuri pentru depozitarea lor în capacitate de 50.000 de tone, în comuna Vladimirescu, judeţul Arad.
El a menţionat că 2024 a fost un an mediu pentru agricultură, costurile de producţie au fost normale, dar preţurile de vânzare nu l-au avantajat, însă crede că activitatea de vânzare este esenţială pentru companie. „Preţul de orz nu a fost satisfăcător la recoltă în primăvară, aşa că am preferat să luăm o linie de credit şi l-am vândut mai târziu, la preţ mai bun, şi am avut un câştig de aproape 40.000 euro.“ Dan Corbuţ, administrator şi asociat al Agroind Cauaceu, unul dintre cei mai cunoscuţi agricultori din vestul României, care lucrează circa 4.500 de hectare de teren în judeţul Bihor, a spus la rândul său că 2024 a fost un an agricol bun pentru ferma sa şi va încheia cu profit. El spune că, pentru unii fermieri, acest an a fost cel mai slab, iar pentru alţii a fost unul mediu sau chiar peste medie. Există fermieri care la culturile de primăvară au obţinut doar două tone de porumb, în timp ce alţii, din nordul Bihorului până în sud, spre Caraş-Severin, au recoltat între 7 şi 9 tone, însă problema este managementul. „Marea problemă a multor fermieri este că nu au un management corespunzător în fermă, la achiziţionarea şi valorificarea produselor. Marea majoritate ştiu să producă, mulţi au experienţă de ani de zile, alţii au devenit fermieri din electricieni sau alte meserii, dar au învătat şi ştiu să facă producţie. Dar sunt puţini fermieri care au pregătire în conducerea unei ferme şi gestionarea ei din punct de vedere financiar. Tot ce înseamnă achiziţie şi vânzare trebuie negociate foarte bine şi făcute etapizat“, a afirmat Dan Corbuţ. El comercializează şi seminţe, îngrăşăminte şi cereale. La rândul său, Hary Masay, asociat şi administrator în compania Ferme D’Agro, care produce cereale, dar şi cartofi, pe care îi procesează şi-i depozitează în comuna Peciu Nou (judeţul Timiş), consideră că anul agricol curent a fost mediu spre bun şi va avea „un mic profit“. „Avem o fermă în Timiş şi una în Caraş-Severin. În Timiş am avut producţii destul de slabe, 5-5,5 tone/hectar la porumb, dar în Caraş-Severin am avut ploi şi ne-am dus la 8 tone/hectar. Aşa că s-a echilibrat venitul. A fost un an mai bun din punctul de vedere al costurilor. Lucrările mecanice au fost mai ieftine, combustibilul a fost mai puţin, consumul de produse fitosanitare a fost mai redus. Am încercat să reducem toată partea de costuri directe şi indirecte“, a spus Hary Masay. El a completat că, spre deosebire de fermierii din sudul ţării, 2024 nu este cel mai prost an, pentru că face profit la cereale, iar la cartofi, în pofida fluctuaţiei mai mari de preţ decât la cereale şi faptul că au fost foarte afectaţi de arşiţă, are doar un mic profit. Mai mult, crede că fermierii ar trebui să-şi facă rezerve în anii buni şi să considere subvenţia un plus, nu un venit indispensabil. „Eu las partea cu subvenţiile ca o rezervă atunci când fac o strategie. Vrem să vedem cum facem să fim pe plus, la ce cultură să renunţăm, ce ne aduce profit, cum putem eficientiza activitatea, fără să ne bazăm pe subvenţie“, a precizat Hary Masay. În 2024, Ministerul Agriculturii a spus că 330.000 de hectare acoperite cu culturi de toamnă au fost afectate de secetă. Mai exact, 215.000 de hectare de grâu, 55.000 de hectare de orz şi 91.000 de hectare de rapiţă. Situaţiile nu sunt însă finale, nivelul pierderilor putându-se modifica în funcţie de cererile de constatare a pagubelor trimise de fermieri. La culturile de porumb şi floarea-soarelui, seceta a avut un impact mai puternic, iar anterior ministerul estima 2 milioane de hectare la nivel naţional. Fermierii vor primi despăgubiri în cuantum de 1.000 lei pentru fiecare hectar calamitat, bugetul fiind de 2 miliarde de lei. Pierderile cauzate de secetă sunt estimate la 1,5-2 miliarde de euro. Problema fermierilor, mai ales a celor din sud şi est, este că 2024 a fost al patrulea an afectat de secetă din ultimii cinci (exceptând 2021), iar ei au tot acumulat pierderi. Ziarul Financiar şi Banca Transilvania îşi propun să organizeze o serie de conferinţe în cele mai importante regiuni agricole ale ţării, iar prima va fi la Timişoara. Prin acest eveniment ne dorim să aducem în discuţie teme relevante pentru fermierii din România, într-o dezbatere privind viitorul agriculturii româneşti, care contribuie cu 4-5% din PIB. Costel Buzatu, administrator şi asociat al Avitea Cons ► 2024 a fost anul cel mai greu din ultimii 40 de ani de experienţă agricolă a mea. Producţiile au fost mici, iar preţurile foarte mici. A fost al patrulea an de descreştere continuă. ► Eu fac agricultură din 1985. Şi atunci se făcea minim tillage. E vorba de lucrări superficiale, fără arătură. Nu e ceva inventat acum. Institutele agronomice şi staţiunile de cercetare trebuie să spună cât e de eficientă această soluţie. ► Acceptăm produse din Ucraina, modificate genetic, neacceptate în UE, ouă la preţ de dumping, de calitate îndoielnică. În urmă cu trei-patru ani veneau din Ungaria şi Polonia, unde producţia de ouă este subvenţionată şi veneau cu preţuri mici. Lupta pe piaţă este inegală. Profesor asociat dr. ec. Cristian Găină de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) din Timişoara► Încercăm să pregătim studenţii cât mai bine. Dar trebuie să colaborăm cu fermierii, să ştim ce au ei nevoie, mai ales când metodele, tehnologiile se schimbă atât de repede. ► Studentul aplică în câmpul muncii tehnologii noi, care se schimbă la trei-patru ani. În momente critice, crize, toată lumea se îndreaptă spre cercetare, inovare, caută soluţii. Când ne merge bine, universităţile nu sunt căutate. ► Statistica arată că finanţăm prin diferite programe 8-10 % din totalul fermierilor eligibili. Dacă nu ajungi la 20%, nu atingi un nivel critic. Tiberiu Moisă, director general adjunct pentru IMM-uri şi midcorporate în cadrul Băncii Transilvania► 2024 nu a fost un an normal. Am avut din nou secetă, care a afectat producţiile din multe zone. De obicei spunem că anii dificili sunt cei din care învăţăm cel mai mult, dar îţi doreşti la un moment dat să vină şi un an în care să înveţi în condiţii normale. ► Portofoliul nostru de credite pe agricultură a crescut la aproape 6 miliarde lei, de la 5 miliarde lei anul trecut. Suntem într-o stare de alertă, dar noi vedem agricultura pe termen lung, ceva pentru următoarele decenii.
► Agricultura românească de acum 10 ani era net sub ce avem acum. Acum când zbori vezi toate suprafeţele lucrate, ceea ce nu vedeai acum 10 ani. Avem alte probleme acum, dar clar stăm mai bine. ► Importăm multe lucruri în România, inclusiv carne de porc, dar toate sunt şi oportunităţi de dezvoltare. Poate într-o zi le vom produce noi. ► În 2025, concentrarea pe controlul costurilor, mai ales când nu controlezi preţurile, rămâne foarte importantă. Trebuie să ne gândim la dezvoltare, nu doar la supravieţuire. Hary Masay, asociat şi administrator, compania Ferme D’Agro► A fost un an mai bun din punctul de vedere al costurilor. Lucrările mecanice, combustibilul au costat mai puţin, consumul de produse fito a fost mai redus. ► În ultimii trei-patru ani s-a schimbat radical agricultura. În trecut, fermierii mergeau aşa, toţi, cu valul. ► Eu las partea cu subvenţiile ca o rezervă atunci când fac o strategie. Vrem să vedem cum facem să fim pe plus, la ce cultură să renunţăm, ce ne aduce profit, cum putem eficientiza activitatea, fără să ne bazăm pe subvenţie. ► Culturile de toamnă arată bine, terenul e pregătit pentru primăvară, intrăm în 2025 cu un plus foarte mare, ne aşteptăm să fie un an bun. Emanuel Iercan, administrator Terracult► 2024 a fost un an mediu. Costurile au fost normale, dar preţurile de vânzare nu ne-au avantajat. Fermierul trebuie să vadă cum sunt recoltele la nivel naţional, internaţional şi apoi să decidă strategia de vânzare. Piaţa este foarte volatilă, dar poţi stabili un preţ ţintă şi când te apropii de el să vinzi. ► Noi avem capacitate de stocare care ne permite să păstrăm recolta şi să decidem când o vindem. Facem şi contracte future, apoi vindem la recoltă şi apoi din stoc. Şi astfel nu vindem nici la cele mai mari preţuri, dar nici la cele mai mici. ► Anul trecut am avut 11 milioane euro CA şi în 2024 estimăm în jur de 12 milioane euro. Dan Corbuţ, administrator şi asociat al Agroind Cauaceu► Marea problemă a multor fermieri este că nu au un management corespunzător în fermă, la achiziţionarea şi valorificarea produselor. Marea majoritate ştiu să producă, mulţi au experienţă de ani de zile, alţii au devenit fermieri din electricieni sau alte meserii, dar au învăţat şi ştiu să facă producţie. Dar sunt puţini fermieri care au pregătire în conducerea unei ferme şi gestionarea ei din punct de vedere financiar. ► Nu e sănătos să vândă într-o singură tranşă toată producţia. ► Pentru 2025 sunt destul de optimist. Culturile de rapiţă arată foarte bine, cel puţin în vest, grâul s-a semănat bine, avem umiditate, cred că culturile de toamnă vor intra bine în iarnă.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
