Kamala Harris a lansat în decurs de o săptămână o serie de propuneri economice considerate populiste menite să-i atragă de partea ei pe americani în cursa pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al SUA, cea mai puternică poziţie politică din lume. Însă democrata riscă să atragă critici din partea economiştilor şi a grupurilor de afaceri, scrie Financial Times. Planurile reflectă încercarea lui Harris de a-şi modela propriul brand de populism economic la timp pentru alegerile din noiembrie – împrumutând mult din agenda preşedintelui Joe Biden, dar cu trăsături distinctive care să o ajute în lupta cu Donald Trump.
Ideile economice includ creşterea cotei impozitului corporativ de la 21% la 28%, o interdicţie federală privind creşterea nejustificată a preţurilor în sectorul alimentar, un efort mai mare de a creşte oferta de locuinţe şi mai multe reduceri fiscale pentru familiile cu copii şi pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă. Numitorul comun al propunerilor este abordarea preocupărilor exprimate de alegătorii americani obişnuiţi, de la inflaţie ridicată la costul locuinţelor şi cheltuielile pentru creşterea copiilor. În povestea oferită de Harris vina pentru inflaţie o poartă Corporate America. Ea îi cere vinovatului să plătească factura – prin taxe mai mari –, ceea ce ar trebui să aducă uşurare gospodăriilor din clasa de mijloc. Unii economişti sunt alarmaţi, spunând că măsurile ar putea duce la o reglementare guvernamentală excesivă a economiei şi introduc distorsiuni dăunătoare ale pieţei sub forma controalelor preţurilor. „Acest plan, evident, nu a fost conceput pentru a atrage economiştii“, a spus David Wessel, un cercetător în studii economice la Brookings Institution, un think-tank nonpartizan din Washington. „Poţi vedea de ce sunt îngrijoraţi alegătorii şi, la urma urmei, prima misiune pe care o are Kamala Harris este să câştige alegerile.“
Harris nu oferă refacerea economiei SUA cu acelaşi ambiţie afişată de predecesorii ei democraţi. Barack Obama şi-a lansat preşedinţia în 2009, la apogeul crizei financiare globale, şi a încercat să remodeleze sectoarele medicale şi bancare din SUA cu o legislaţie amplă. Biden şi-a început funcţia în mijlocul pandemiei şi apoi a adoptat o legislaţie la scară largă pentru a revitaliza industria americană. Harris mai degrabă mizează pe elemente din agenda economică a administraţiei Biden care au fost populare în rândul alegătorilor, deşi aprobarea faţă de modul de gestionare a economiei a mai scăzut – şi le pune în prim-plan în campanie. „O mare parte din agenda lui Harris este mai degrabă evolutivă decât revoluţionară faţă de cea a administraţiei Biden“, a spus Ernie Tedeschi, un fost economist în administraţia Biden. În ceea ce priveşte gospodăriile, democrata propune un credit fiscal de 6.000 de dolari pentru copii în primul lor an de viaţă şi restabilirea creditului fiscal de 3.600 de dolari pentru copii acordat în timpul pandemiei şi retras în 2022. Pentru a reduce costurile cu alimentele, ea a propus o interdicţie federală asupra creşterii peste măsură a preţurilor în sectorul alimentar, trecând cu un pas dincolo de presiunea exercitată de către administraţia Biden asupra companiilor americane de a limita creşterea preţurilor.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

