Robotul Minerva ca: 
Înainte de venirea pandemiei de COVID-19, în sectorul horticol al Ungariei lucrau 25.000-30.000 de muncitori străini sezonieri, cei mai mulţi dintre ei fiind etnici maghiari din Transilvania şi Transcarpatia.
Polonia este cel mai mare producător de mere din Uniunea Europeană şi ocupă locul patru la producţie în lume. O întreagă industrie s-a dezvoltat în jurul acestui fruct. Polonia face din el cidru, suc concentrat şi exportă o bună parte. Merele reprezintă 80% din recolta anuală de fructe a acestei ţări. Într-un an bun, producţia poate ajunge şi la 3 milioane tone. Sunt foarte multe mere! Atât doar că nu mai are cine să le culeagă. Este o problemă cu care se confruntă sectoarele agricole din toate statele est-europene. Fermierii şi fabricile alimentare poloneze s-au bazat mult timp pe forţă de muncă sezonieră din Ucraina care acum este indisponibilă din cauza războiului. O soluţie este importul de muncitori străini, din afara UE, pentru ca sectoarele agricole est-europene să poată produce şi exporta.
În fabricile de procesare maghiare pot fi văzuţi chiar şi „oaspeţi“ filipinezi, după cum le spune guvernul. Astfel, se ajunge ca la recoltarea sau fabricarea produselor agricole tradiţionale şi emblematice pentru ţările est-europene să participe şi forţă de muncă străină. În Polonia, culegătorii de fructe cu experienţă şi harnici pot câştiga şi 600 zloţi (140 euro) net pe zi. Cu toate acestea, puţini oameni se înghesuie la astfel de munci, care adesea sunt grele. Proprietarii de livezi se plâng că au ajuns în aceasta situaţie în mare parte deoarece ucrainenii au plecat spre vest, scrie Business Insider. Iar bani mulţi nu le pot da celor care nu dau randament ridicat la cules. În vremuri de pace, fermierii polonezi au ajuns dependenţi de muncitorii sezonieri din Ucraina. Dar de când a început războiul cu Rusia, ucrainenii, descurajaţi să mai stea în Polonia de condiţiile mai aspre de şedere, de tensiunile politice sau de teama ca vor fi recrutaţi în armată şi duşi pe front, pleacă în Europa de Vest, unde pot câştiga mai mult. O parte din muncitorii sezonieri cu vechime sunt deja pe front. Recrutarea în armată îi priveşte mai ales pe bărbaţi, iar culesul merelor, o muncă grea, li se potriveşte mai ales lor. În Germania şi Austria, muncitorii agricoli sezonieri pot primi 12 euro pe oră. În Polonia, plata obişnuită este de 18 zloţi pe oră (4,2 euro). Pentru a face munca în livadă mai atractivă, fermierii plusează cu cazare, mâncare, bonusuri, oferte adesea sofisticate, dar fără efect. Merele rămân în pomi neculese. Problemele cu munca sezonieră au atras atenţia parlamentului, unde comisia pentru agricultură analizează tot felul de propuneri. Una pe care se insistă este simplificarea procedurilor pentru a aduce muncitori din Asia şi America de Sud. Va fi nevoie de acorduri internaţionale. Sezonul merelor poloneze a început cu costuri mari şi preţuri record. În Ungaria, penuria de forţă de muncă se simte cel mai acut în agricultură. Muncitorii străini au devenit ceva standard în multe dintre fermele de animale. Unii vin din Mongolia. Alţii din Filipine, scrie Vilaggazdasag. Agricultorii apeleaza la forţă de muncă din afara UE deoarece maghiarii preferă să muncească în statele vecine mai bogate, spre exemplu Austria, unde primesc bani mai mulţi, spun proprietarii fermei Karakai. Fermierii maghiari s-au bazat mult timp pe etnicii maghiari din statele vecine, în special din România şi Ucraina, dar aceştia au dispărut odată cu venirea pandemiei de COVID-19. Înainte de criza din sănătate, în sectorul horticol al Ungariei lucrau 25.000-30.000 de muncitori străini sezonieri, cei mai mulţi dintre ei fiind etnici unguri din Transilvania şi Transcarpatia. Karakai are culturi de plante pe 2.000 de hectare şi două ferme de porci.
Patronii se plâng că nu pot găsi de niciun fel manageri de nivel mediu şi directori de fermă. În fiecare an ei plătesc echivalentul a 1.300 de euro doar pe anunţuri de angajare. Un director mediu primeşte 1.800 euro net pe lună, telefon, maşină şi al 13-lea salariu pentru opt ore de lucru pe zi. Cu toate acestea, pe niciun maghiar nu-l tentează oferta. De aceea, spun patronii, pentru a rămâne cu fermele în afaceri, au nevoie de străini din Asia. Compania avea în aprilie doar un singur muncitor asiatic. Dar în două luni numărul străinilor a crescut la cinci dintr-un total de 22 de angajaţi. La început s-au îndreptat către Filipine, unde au oferit cinci posturi spre ocupare. Într-o singură săptămână au primit 300 de cereri. Potrivit biroului central de statistică al Ungariei, niciun segment al sectorului agricol nu este ferit de penuria de forţă de muncă. O treime din firmele din domeniu se plâng că au dificultăţi cu recrutarea. Circa 40% dintre fermieri nu găsesc suficient personal. Conform unei analize a Institutului de Economie Agricolă, cele mai mari probleme sunt cu găsirea de oameni calificaţi, cum ar fi operatori de utilaje, mecanici, ciobani. Estimările oficiale de anul trecut spun că agricultura maghiară are un deficit de 100.000 de muncitori. Specialiştii spun că penuria de forţă de muncă produce fermierilor pagube mai mari decât fenomenele meteo extreme. Un efect al acestor probleme este restrângerea sectorului. Spre exemplu, în Ungaria în anii 1980 suprafaţa cultivată cu zmeură era de 7.000 de hectare. În 2023, culturile se întindeau pe doar 71 de hectare, potrivit agronaplo.hu. În urmă cu 20-30 de ani, în agricultura maghiară erau angajaţi cu 300.000-500.000 mai mulţi oameni decât în prezent. Dar sectorul era mai puţin tehnologizat. Segmentul fructelor şi legumelor asigură de muncă pentru 200.000-250.000 de persoane, dintre care 140.000 cu normă întreagă.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
