Robotul Minerva ca: 
Potrivit AMRCR, până la 31 decembrie 2024 există în vigoare o ordonanţă de urgenţă de plafonare a adaosului comercial la mai multe categorii de produse alimentare ce a fost prelungită de mai multe ori şi care afectează deja pieţele de mult timp.
♦ Recent, Florin Barbu, ministrul agriculturii, a anunţat un proiect privind extinderea plafonării adaosului comercial de la 21 de produse alimentare la toate produsele procesate în România. Însă, decizia nu este văzută cu ochi buni nici de retaileri, nici de producătorii din sectorul alimentar, care subliniază că intervenţia statului nu este benefică şi că nu rezolvă problemele producătorilor locali ♦ În prezent, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de bază sunt de maximum 20% la procesator, maximum 5% pe întreg lanţul de distribuţie şi de maximum 20% la comerciant. Posibila extindere a plafonării adaosurilor comerciale la toată gama de produse alimentare este contestată de producătorii de alimente, de la lactate, carne sau chiar snackuri, aceştia indicând faptul că intervenţia statului perturbă mersul firesc al afacerilor şi nu face decât să protejeze pe termen scurt consumatorii, fără însă a proteja producătorii locali.
„Sprijinirea producătorilor locali este un lucru esenţial! Dar nu trebuie puşi producătorii locali pe acelaşi palier cu producătorii locali care folosesc materie primă doar românească şi respectă standarde înalte de calitate, condiţie estenţială pentru dezvoltarea unei economii sustenabile. Aceşti producători contribuie semnificativ la economia locală prin crearea de locuri de muncă, menţinerea tradiţiilor şi asigurarea unor produse de calitate superioară“, spune Bea Rétyi, commercial manager în cadrul Societăţii Agricole Spicom, o fermă din judeţul Covasna care a investit 4 mil. euro într-o fabrică de procesare a laptelui şi a propriului brand de brânzeturi -Arkäse. Ea crede că, într-adevăr, plafonarea preţurilor la alimentele de bază poate părea o soluţie temporară pentru protejarea consumatorilor, dar nu abordează rădăcina problemei legate de distribuţia profitului în lanţul de aprovizionare. „În mod ideal, legislaţia ar trebui să intervină pentru a reglementa marjele de profit în mod echitabil, astfel încât producătorii să fie recompensaţi corespunzător pentru eforturile şi costurile implicate în producerea, ambalarea şi livrarea produselor. Aceştia suportă riscuri mari şi adesea au costuri ridicate cu materiile prime, energia şi forţa de muncă“. De asemenea, ea consideră că retailerii ar trebui să nu poată aplica marje excesive, iar transparenţa preţurilor să fie îmbunătăţită, astfel încât consumatorii să înţeleagă ce procent din preţul final ajunge la producător, distribuitor şi retailer. La rândul lui, Mircea Todoran, cofondatorul companiei Mirdatod Prod, ce deţine brandul Telemea de Ibăneşti, spune că este esenţial ca România să nu mai accepte toate mărfurile din străinătate. „Dacă preţurile vor fi mai mici, produsele româneşti vor fi mai cumpărate. Adaosurile pe produsele româneşti sunt foarte mari, iar produsele marcă proprie făcute în afara ţării au un adaos foarte mic. Însă, este probabil ca unele magazine să aducă multă marfă din afară pentru că pe aceea poate să-şi pună adaosul dorit. Ce ar trebui să facă românii este să cumpere produse româneşti, dacă nu mai cumpără produse străine retailerii nu le vor mai aduce pe raft, aşa cum au făcut locuitorii din alte ţări. Asta e soluţia“, crede antreprenorul. Din august 2023, o ordonanţă de urgenţă prin care se limitează adaosurile comerciale ale procesatorilor şi retailerilor a intrat în vigoare, măsura fiind luată pentru un număr limitat de produse. Ulterior, aceasta a fost prelungită şi extinsă la 21 de produse. Conform acestuia, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de bază sunt de maximum 20% la procesator, faţă de costul de producţie al produsului, maximum 5% pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul de „mâini“ prin care trece, şi de maximum 20% la comerciant, faţă de preţul de achiziţie. Printre produsele de pe lista cu adaos comercial plafonat se numără pâine albă (între 300 şi 500 grame), lapte de vacă de consum 1 litru, făină albă, carne proaspătă pui, carne proaspătă porc, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, cartofi proaspeţi albi vrac, zahăr etc. Recent, Florin Barbu, ministrul agriculturii, a anunţat un proiect privind extinderea plafonării adaosului comercial de la 21 de produse alimentare la toate produsele procesate în România. „Toate produsele care sunt procesate în România vor avea adaos comercial plafonat, printr-o OUG. Mai avem o discuţie cu retailerii şi procesatorii, nu au un termen când va intra în vigoare. Vorbim de zeci de mii de produse cu adaos plafonat. (…) OUG e finalizată 90%“, spunea Florin Barbu, ministrul agriculturii, într-o conferinţă de presă. Nu este o măsură viabilă pe termen lung, cred antreprenorii
Legat de această intenţie, un antreprenor din sectorul lactatelor spune că aceste măsuri sunt viabile pe termen mediu şi lung. „Am mai discutat şi că nu se poate să se alinize preţul unor produse, pentru că acest lucru înseamnă să trecem de la economie de piaţă la economie planificată. E complicat de pus în practică, ştiu că s-a discutat, dar nu ştiu ce procesatori şi retaileri au fost de acord sau vor fi de acord“, a spus antreprenorul, care consideră că creşterea vânzărilor şi profitului nu se datorează numai plafonării adaosului comercial, „ci trăim într-o piaţă mult mai complexă de atât. Fiecare companie e diferită, de la investiţii la inovaţie şi export. Laptele s-a scumpit cu 35% din vară şi până acum şi nu-l mai putem susţine. Ce facem? Majorăm preţul, asta face toată lumea“, a punctat el. Pe de altă parte, un executiv din sectorul snackurilor crede că un business trebuie să îndeplinească 2 condiţii şi anume să fie sustenabil iar asta înseamnă să aibă un profit acceptabil pentru a susţine businessul şi investiţiile în continuare, iar pe de altă parte să fie corect cu consumatorii, şi nu oportunist pentru a creşte până la nesfârşit profitul„Având aceste 2 principii la baza, anumite creşteri de preţ trebuie să fie aplicate într-un anumit context. Plafonarea preţurilor este o propunere ne ustenabilă . Ce are de făcut un business dacă îi cresc preţurile de materii primă sau ambalaje, care sunt provenite sau impactate de pieţe internaţional ? Ce are de făcut un business dacă cresc salariile angajaţiilor , uneori din cauza creşterii salariul minim care îl impune Guvernul. Sau ce are de făcut un business dacă îi cresc costurile financiare din cauza deciziilor BNR sau Băncii Centrale Europene“, se întreabă executivul. El explică faptul că astfel de exemple conduc la nevoia de a modifica preţurile pentru a fi sustenabil. „Dar dacă un business nu va fi sustenabil el se va închide sau se va muta intr-o ţară vecină care nu are astfel de legii. Iar apoi situaţia economiei sau populaţiei va fi mai bună dacă vor disparea fabrici din industria alimentară?“, punctează el. Pe de altă parte, reprezentanţii producătorului de mezeluri Fox cred că aceste măsuri ucid ideea de business în esenţa lui. „Orice intervenţie în actul comerţului liber perturbă mersul firesc al afacerilor, neaducand vreun beneficiu real părţilor implicate în proces. Ba din contră, aceste măsuri abrupte creează dezechilibre majore în întregul lanţ alimentar. Ne întorc în trecut, spre sisteme sociale şi ideologii defectuoase“. Ei condiseră că e nevoie de o viziune de viitor asupra afacerilor, de încurajarea şi susţinerea producătorilor români, de asigurarea libertăţii comerţului, a liberei concurenţe pe piaţă şi formări a preţului, nu de elucubraţii emise fără a lua în calcul toate aspectele şi complexitatea pieţei. „Noi, ca industrie, nu am fost vizaţi de măsurile luate în august 2023 (ordonanţa privind plafonarea adaosului comercial n-red.), însă din informaţiile noastre şi observând şi sistemele vecine, vezi exemplul Ungariei, nu au fost de bun augur, nu au avut rezultate pozitive vizibile în piaţă“. Producătorul are în portofoliu produse precum salamuri, cârnaţi, crenvurşti şi şuncă, produse cu care Fox este prezent în majoritatea reţelelor de comerţ modern. Nici retailerii nu sunt de acord cu plafonarea adaosului comercial Reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) resping o măsură de plafonare a adaosului comercial la produsele româneşti, considerând că aceasta ar distorsiona grav piaţa şi ar crea dezechilibre majore pe termen lung, afectând întregul lanţ alimentar. „Respingem categoric orice masură de plafonare asupra produselor alimentare, întrucât intervenţiile de acest gen fac foarte rău pieţelor pe întregul lanţ alimentar“, au declarat recent reprezentanţii AMRCR. Potrivit AMRCR, până la 31 decembrie 2024, există în vigoare o Ordonanţă de Urgenţă de plafonare a adaosului comercial la mai multe categorii de produse alimentare ce a fost prelungită de mai multe ori şi care afectează deja pieţele de mult timp. „Până în prezent, AMRCR nu a fost consultată în niciun fel cu privire la o posibila astfel de măsură abruptă. Aşa cum România s-a angajat la momentul semnării Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, precum şi în negocierile de aderare la OCDE (Organizatia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica), libertatea comerţului trebuie garantată, iar preţul produselor trebuie sa fie exclusiv rezultatul cererii şi ofertei, a liberei concurenţe pe piaţă, iar orice măsuri de intervenţie asupra mecanismelor economice de formare a preţurilor pentru „zeci de mii de produse alimentare“, va distorsiona grav piaţa şi va crea dezechilibre majore pe termen lung“, au mai spus reprezentanţii organizaţiei.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
