Retail – De la agricultură până la IT, următoarea etapă de dezvoltare pentru companiile din Oradea trebuie să vină din prelucrare şi valoare adăugată. Autorităţile locale vor să sprijine antreprenorii să cucerească pieţele internaţionale. Oradea ar putea mai putea atrage în viitor investiţii în industria chimică sau în industria farmaceutică – Sinteza

Antreprenorii şi managerii din judeţul Bihor, reprezentanţii autorităţilor locale şi unii dintre cei mai mari finanţatori din economie s-au întâlnit joi la Hotelul Double Tree by Hilton din Oradea, unde au dezbătut modul în care se poate dezvolta în continuare economia locală.
♦ Administraţia locală derulează un proiect de învăţământ dual în care companiile decid curricula ♦ În următorii ani vor apărea în Oradea mai multe depozite de frig şi activităţi de procesare a cărnii. Antreprenorii şi com­pa­niile din judeţul Bihor trebuie să in­ves­tească în produse cu valoare adăugată, fie că activează în agricultură sau în IT, iar rolul autorităţilor locale este de a crea un cadru propice pentru această dezvoltare, după cum arată o parte dintre concluziile invitaţilor prezenţi la conferinţa ZF/CEC Bank Investiţi în România organizată săptă­mâna trecută la Oradea.
„În următorii doi-trei ani trebuie să venim cu investiţii în prelucrare în agricultură. Lucrăm acum la reduce­rea costurilor, iar cealaltă oportunita­te ar fi să diversifici, să mergi pe va­loare adăugată, să cauţi parteneriate cu industrii conexe, deci practic acum este o perioadă când trebuie să regândeşti tot businessul dacă până acum ai făcut doar producţie vegetală sau producţie primară“, a declarat Sandor Darbont, administrator al companiilor Sadelli Prodcom şi Romespa. Antreprenorul analizează mai multe proiecte de procesare, printre care o fabrică de mâncare pentru ani­male de companie, producţia de bis­cuiţi sau activitatea de abatorizare. Prin companiile sale, Darabont lu­crea­ză 3.000 de hectare de teren a­gricol cu producţie vegetală, operează activităţi de zootehnie şi produce propriile vinuri. „Noi exportăm grâu şi importăm biscuţi, deci lipseşte foarte mult indus­tria de prelucrare, industria alimen­ta­ră. Dacă luăm în cifre, putem spune că înainte de ’89 România era o ţară agroindustrială, jumătate din PIB ve­nea din agricultură. Astăzi din pro­duc­ţia vegetală vin 4%, iar din prelu­crare nu ştiu dacă ajungem la 25-30%, cred că nici acolo, deci suntem la ju­mă­tatea potenţialului ţării şi se simte“. Discuţia despre nevoia ca Româ­nia să treacă peste paradigma „expor­tăm grâu-importăm biscuiţi“ nu este una nouă, însă ea devine tot mai preg­nantă în contextul în care agricultura românească a fost puternic afectată de secetă în 2024, după ce şi ultimii doi ani au adus diferite provocări pentru fermieri, începând de la secetă şi până la efectele războiului din Ucraina. „Nu ştiu dacă ne-am pricepe să facem drone sau alte lucruri, dar cu siguranţă în agricultură şi industria agroalimentară dacă există un plan eu zic că putem să inversăm acel procent, că în momentul ăsta statistica arată că atunci când deschizi frigiderul undeva la 80% din produse sunt din import“, a explicat Bogdan Alexandrescu, directorul direcţiei AGRI din cadrul CEC Bank. El îndeamnă companiile din acest sector să se uite spre produse cu va­loa­re adăugată, spre moduri în care activitatea lor poate deveni mai profi­tabilă, dar şi spre marketing şi promo­varea produselor pe care le fabrică pe plan local. Anii următori vor aduce investiţii în judeţul Bihor. „În Bihor vedem progrese în zona de valoare adăugată. Sunt foarte mul­te spaţii de depozitare făcute pe fon­duri europene, sunt foarte multe fer­me de creştere animale, creştere pui, creştere porci. Cred că ar fi nevoie de mai multe abatoare să proceseze în formă finită, la carcasă. (…) Eu zic că dacă venim peste doi ani în Bihor vom vedea investiţii, vom vedea nişte depozite de frig şi vom vedea un abator mare“. Agricultura din Româ­nia poate deveni mai profitabilă pentru fermi­eri, întrucât astăzi profi­tul mediu pe hectar este între 1.500 şi 2.000 de lei, conform calculelor CEC Bank, ceea ce înseamnă că dacă vei cumpăra un hectar de teren prin cre­dit sau surse proprii îţi vei recupera investiţia în me­die între 21 şi 22 de ani. Alexan­drescu crede că profitabi­li­ta­tea pe hec­tar poate creşte spre 4.000 de lei. „Aş vrea să ajungem să vorbim de o profitabilitate pe hectar de 4.000 de lei, adică din cereale să hrănesc ani­ma­le sau să avem irigaţii sau să mer­gem spre culturi mai profitabile decât cerealele. Mi-ar plăcea ca atunci când cumperi un hectar de teren să spui că ţi-ai scos banii pe el în 10 ani, nu în 22. Mi-ar plăcea ca soldul creditelor pe agricultură, care acum e 32 mld. lei, adică 5% din total credite pentru per­soane juridice în sistemul bancar, să ajungă la 10-15% din total. Din cal­culele mele, dacă totul s-ar duce spre produs finit şi s-ar vinde, am putea ajunge undeva la 70 mld. lei“. Oportunitatea de a trece înspre o zonă cu valoare adăugată mai mare este valabilă pentru mai multe sectoare economice din judeţul Bihor. O astfel de perioadă de criză ar putea împinge şi IT-ul românesc dinspre exportul de „materie primă brută“, adică outsourcing, către produse proprii lansate de companii româneşti şi vândute în toată lumea. „Referitor la scăderea industriei de IT din România, cred că este prima scădere care este bună. România făcea outsourcing în IT, iar acest outsourcing în accepţiunea mea este vânzarea creierului românesc în formă brută. În momentul în care acele companii de outsourcing nu vor mai avea piaţă, şi se apropie foarte repede acel moment, toţi acei IT-işti nu se vor converti în agricultori, ci vor rămâne în IT, dar vor merge şi vor lucra în companii cu produs propriu. Atunci România va reuşi să exporte IT cu o valoare adăugată foate mare“, a declarat Gabriel Ciordaş, fondator Creatopy şi unic acţionar Smartware. Administraţia locală din Oradea vede produsele cu valoare adăugată drept una dintre pârghiile de creştere şi dezvoltare pentru următorii zece ani. O altă direcţie de creştere pe care vrea să o susţină este internaţionalizarea companiilor româneşti. „Trebuie să încercăm să penetrăm pieţele internaţionale. Agenţia de dezvoltare locală se concentrează pe a atrage noi investitori, dar noi va trebui să ne gândim cum ne promovăm companiile, pentru că procesul de internaţionalizare a companiilor deja consolidate se întâmplă. Fără pieţe suplimentare este foarte greu ca antreprenorii sau companiile locale să crească. (…) În următorii ani vom avea acţiuni care să promoveze companiile locale pe alte pieţe“, a declarat Mihai Jurca, city manager al Municipiului Oradea. În ceea ce priveşte atragerea de investitori, Oradea găzduieşte una dintre cele mai mari investiţii care au venit în România în ultimii ani, mai exact fabrica de anvelope a producătorului finlandez Nokian Tyres, despre care companii spune că produce cu emisii de carbon zero, o investiţie de 650 de milioane de euro. Pentru viitor, administraţia se uită şi spre industria chimică sau industria farmaceutică. „Industria chimică are potenţial, noi am avut aici o companie destul de importantă şi încă o avem, Sinteza, iar aici văd o oportunitate destul de mare. (…) Industria farma ar fi o oportunitate, avem o investiţie mică care se dezvoltă astăzi în Oradea pe zona asta. Avem şi o universitate cu o facultate de medicină bună, cu un număr destul de mare de absolvenţi şi dacă e să ne uităm la ce poate oferi piaţa locală sunt domenii pe care le putem lua în calcul serios pentru că avem nişte ingrediente“. Bogdan Alexandrescu, director al direcţiei Agri, CEC Bank► CEC Bank a ajuns banca numărul trei din România la nivel de active, undeva la 93 de miliarde de lei, o creştere de peste 30% faţă de anul trecut, iar cea mai mare creştere din portofoliul CEC Bank a fost în industria agroalimentară, care a crescut de la un an la altul cu 44%, ajungând undeva la 7 miliarde de lei.► Dacă anul trecut am ajuns undeva la 27 de milioane de tone de cereale, din datele noastre, anul acesta vom ajunge undeva la 23 de milioane de tone, scăderea vine în special de la culturile de primăvară, mai ales floare şi porumb.► În Bihor vedem progrese în zona de valoare adăugată, sunt foarte multe spaţii de depozitare făcute pe fonduri europene, sunt foarte multe ferme de creştere animale, creştere pui, creştere porci. Cred că ar fi nevoie de mai multe abatoare să proceseze în formă finită, la carcasă.► Avem nevoie de investiţii în marketing. Merg în fiecare judeţ cel puţin o dată pe an şi merg şi gust brânzeturi de calitate, carne bună, lapte bun, dar nu am auzit de ele pentru că nu fac investiţii în marketing.► E un an dificil. Noi am făcut o analiză la CEC şi circa 1 din 5 clienţi care activează pe cultură mare este afectat de secetă în proporţie mai mare de 50%. Această problemă se duce tăvălug către toată industria, de la cei care vând inputuri, la toţi jucătorii implicaţi. Dar au mai fost ani grei, iar agricultorii în general şi-au plătit datoriile, iar băncile în general în anii în care e secetă sunt alături de agricultori.► Datorită discuţiilor pe care le-am avut cu anumiţi clienţi am creat şi anumite produse, cel mai recent l-am creat pe cel de pomicultură, unde ţinem cont că veniturile nu vin din primul an şi am creat un produs cu o perioadă de graţie. Ramona Ivan, director, Direcţia Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale, CEC Bank► De fiecare dată sunt impresionată de Oradea. E o dezvoltare absolut deosebită şi vă felicit pe toţi pentru că fiecare în parte contribuie la ce se întâmplă aici.► Noi, băncile, suntem foarte interesaţi să se dezvolte aceste proiecte cu fonduri europene, vorbim inclusiv din punct de vedere naţional, dacă vorbim de deficit bugetar, de cum ar putea România să se dezvolte, clar aceşti bani ne sunt absolut necesari.► Încă mai avem de lucru pe cadrul 2021-2027 şi PNRR şi când zic mai avem ne referim şi la noi, CEC Bank, sistemul bancar, alături de mediul de business, alături de decidenţi. Trebuie să apăsăm pedala de acceleraţie puţin mai mult pentru că nu prea mai e timp, cel puţin pe PNRR, unde anul 2026 bate la uşă.► Într-adevăr, pe 2021-2027 suntem la un procent de absorbţie de până în 2%, la PNRR şi acolo sunt trase cele 9,4 miliarde de euro şi cam 3 miliarde de euro sunt deja date la beneficiari. Asta îmi spune că se vor întâmpla multe lucruri► Eu sunt optimistă, se vor întâmpla multe lucruri în 2025 pentru că nu prea avem cum să nu se întâmple.► Nu aş putea spune că cineva este reticent să acceseze fonduri nerambursabile sau alte forme de sprijin. Este un anumit proces care nu este cel mai simplu şi implică o anumită documentaţie. Evident, deja există şi firme de consultanţă specializate care te ajută, dar totul pe undeva costă şi trebuie să ai şi răbdare.► Ne vom implica în continuare în zona de educaţie financiară, avem multe astfel de proiecte şi în zona de social şi este ceva ce simţim nevoia să se facă pentru că nu prea sunt făcute cu adevărat şi avem şi noi o datorie, trebuie să fim responsabili pentru cum anume se dezvoltă businessul. Mihai Jurca, city manager, Municipiul Oradea► Încercăm prin acţiuni proactive să ne conectăm şi la alte pieţe şi la alte industrii, astfel încât diversificarea să fie o metodă sau o poliţă de asigurare.► Avem un proiect pilot în ţară cu campusuri duale, în parteneriat cu companii private care decid foarte clar curicula şi tipul de informaţii care se învaţă, un proiect pe fonduri europene.► În următorii ani vom avea acţiuni care să promoveze companiile locale pe alte pieţe.► Suntem aici nu datorită primăriei, ci datorită mediului economic local. Ei sunt cei care dezvoltă de fapt o comunitate, autorităţile locale fac doar condiţii pentru ca această dezvoltare să se poată întâmpla.► Din 14 octombrie se vor mai introduce câte două zboruri zilnice HiSky între Oradea şi Bucureşti şi între Oradea şi Londra.► Industria chimică are potenţial, noi am avut aici o companie destul de importantă şi încă o avem, Sinteza, şi aici văd o oportunitate destul de mare.► Industria farma ar fi o oportunitate, avem o investiţie mică care se dezvoltă astăzi în Oradea pe zona asta. Avem şi o universitate cu o facultate de medicină bună, cu un număr destul de mare de absolvenţi şi dacă e să ne uităm la ce poate oferi piaţa locală sunt domenii pe care le putem lua în calcul serios pentru că avem nişte ingrediente.► Rămânem deschişi pentru orice discuţie cu orice investitori. Probabil va trebui să ne conectăm şi la alte pieţe, mă uitam zilele trecute că Polonia este foarte bine conectată la piaţa de investiţii din SUA, de exemplu. (…) Nu putem neglija nici zona asiatică, avem astăzi o mişcare în special datorită politicilor UE de relocare, nearshoringul se întâmplă. 

Sandor Darabont, administrator, Sadelli Prodcom şi Romespa► Este o perioadă în care trebuie să regândeşti tot businessul dacă până acum ai făcut doar producţie vegetală sau producţie primară.► Ne gândim să facem o zonă de prelucrare, fie mâncare pentru animale de companie sau biscuţi, ori un abator. Deci în verticală vrem să ne dezvoltăm agricultura.► Noi exportăm grâu şi importăm biscuţi, deci lipseşte foarte mult industria de prelucrare, industria alimentară.► Ca să te listeze un supermarket durează minim un an şi jumătate, dacă nu doi, de la începutul discuţiei până să ajungă produsul la raft.► România este a 5-a ţară din Europa ca producător de vin şi în ultima perioadă s-a investit foarte mult în industria vinului. Trebuie să ieşim cu el la export şi este momentul să investim mult în marketing şi promovare să vindem international.► Turismul ar putea să se dezvolte mai mult în Bihor. Mă gândesc la enoturism, la zona montană, sunt multe locuri unde nu s-a investit destul şi dacă s-ar face nişte investiţii minime avem nişte locuri foarte frumoase, cum ar fi peşterile.► Pot să felicit administraţia locală pentru că orice investiţie de tip agroindustrial în mediul rural este ajutată de consiliul judeţean cu executarea drumului de acces de la primul drum judeţean până la investiţie.► Pe Aeroportul Oradea încă nu avem zboruri suficiente între Bucureşti şi Oradea.► 2025 va fi un an foarte greu pentru fermieri şi pentru producţia primară, vom lupta pentru supravieţuire. Vindem cereale la preţurile de acum 10 ani, din cauza contextului Ucraina, deşi inputurile au crescut foarte mult şi în ultimii 3 ani lucrăm în pierdere. Normal că nu se poate continua la infinit.► Pe zootehnie vrem să creştem, acolo vedem posibilitatea de a creşte şi de a face investiţii dacă apar fonduri pentru abatorizare sau fonduri pentru procesare. Gabriel Ciordaş, fondator, Creatopy şi asociat unic, Smartware► Cred cu tărie că Oradea este oraşul care s-a dezvoltat cel mai repede şi cel mai bine din tot ce vedem în jurul nostru în România.► Noi ne pregătim să luăm a doua rundă de finanţare în iunie 2025 şi ne aşteptăm să luăm undeva la o evaluare de 350-400 de milioane de dolari. Planul este să vindem în patru ani şi sperăm că vom vinde pentru mai mult de 1 miliard de dolari.► Cred că ar trebui să adăugăm valoare adăugată la ceea ce facem şi să nu mai munci pe doi bani, ceea ce făcea outsourcingul în cazul IT-ului, iar rezultatele vor fi uriaşe.► Asociaţia Make IT Oradea este un proiect foarte bun, sprijină antreprenorii foarte tineri, începând de la sfaturi până la investiţii de 50.000 de euro, seed money, bani cu care poţi să îţi duci proietul până la un punct, de unde poţi să accesezi altfel de investitori. Cred că este fantastic că un oraş care a făcut din bani publici o astfel de iniţiativă în IT.► Cred că orice antreprenor care are astăzi o companie de IT, lohn sau nu, poate să facă produs propriu. Este momentul ca antreprenorii din IT să îţi revizuiască puţin strategia şi să gândească pe termen lung.► La Creatopy am foarte mulţi colegi care sunt acţionari. În momentul în care această companie se va vinde, cel puţin 18 oameni vor deveni milionari. Aceşti oameni probabil vor reinvesti acele milioane în branduri de IT şi astfel se dezvoltă ecosistemul de IT din România, nu sub formă de lohn, unde ai făcut o factură pe orele muncite şi asta a fost.► Cred că este prima scădere a industriei de IT din România care este bună. România România făcea outsourcing în IT, iar acest outsourcing în accepţiunea mea este vânzarea creierului românesc în formă brută. Ioan Tulvan, manager, MOBIENTE► Industria pielăriei a dispărut în ultimii ani, industria textilă încet, încet stă să cadă şi acest lucru se datorează şi unui management rămas la voia întâmplării sau bazându-se cel mai mult pe lohn.► Lucrăm cu branduri importante, precum Max Mara, Moncler, Louis Vuitton sau Off White. Am lucrat şi cu Angelina Jolie, am lucrat şi cu Casa Regală a Suediei► Avem şi un brand propriu, Amavi, un brand pe care noi l-am conceput în urmă cu 5-6 ani de zile gândindu-ne că vine vremea când ar trebui să ieşim şi noi afară cu un brand cunoscut internaţional, printr-o creştere naturală► Lucrăm la un brand de top pe industria tricotajului pentru lucruri foarte exclusiviste la care preţurile vor fi foarte competitive raport preţ-calitate.► Simţim că avem nevoie în Oradea de conexiunea cu marile oraşe. Spre Italia nu avem zboruri, spre Germania nu avem zboruri.► Bihorului îi lipseşte turismul montan şi poate se va ocupa cineva să facă ceva facilităţi. Apusenii nu sunt exploataţi aşa cum trebuie şi e păcat.► Cred că Autostrada Transilvania s-a întins prea mult, cred că nu a fost o dorinţă suficientă din partea guvernanţilor, dar cred că dacă s-ar lucra puţin mai intens lucrurile se puteau finaliza în 2-3 ani şi Oradea ar fi legată de Bucureşti.► În departamentul de tricotaje suntem dotaţi la cel mai înalt nivel din lume şi asta am reuşit în decursul acestor ani prin experienţa pe care o are personalul, prin accesare de fonduri europene şi prin utilizarea fondurilor proprii.► Ne-am adaptat cu producţia în aşa fel încât clientul să poată găsi la noi servicii pentru aproape întreaga structură de îmbrăcăminte pe care şi-o doreşte. Ionuţ Ciprian Dejeu, administrator, Distri Fresh International► Noi ne dorim să facem o componentă de procesare, dar a trebuit să facem din fonduri proprii cu accesare de credite de la bancă pentru că acea componentă de 50% finanţare nerambursabilă este prea mică pentru tehnologizare. Aceste proiecte ar trebui să vină cu o cofinanţare de cel puţin 70%, ca să îţi permită să amortizezi într-o perioadă de 8-10 ani, că nu faci business în agro pe 5 ani.► Nu ne aşteptăm ca 2025 să fie un an foarte bun. Dacă se majorează TVA-ul, piaţa bunurilor alimentare va scădea din start. Eu am trăit vremurile cu TVA 24% şi cea mai mare problemă nu a fost creşterea, ci evaziunea care se întâmpla pe acele vremuri.► Anul viitor vom mai face angajări pe partea de turism, iar pe partea de distribuţie facem non-stop angajări. În Oradea nu găsim niciodată suficienţi şoferi.► Vom face anul viitor şi investiţii să scădem cheltuielile companiei, respectiv panouri fotovoltaice.► Noi am încercat să depunem foarte multe proiecte cu fonduri europene în ultima perioadă, chiar ne-am angajat în firmă un specialist, dar din păcate condiţiile care se impun sunt tot mai stricte şi parcă nu se vrea să se dea aceşti bani.► Prima jumătate din 2024 a fost pe scădere, consumurile interne au scăzut, atât pe HoReCa, cât şi retail. După august a început să îşi revină, nu ştiu cum va fi până la finalul anului, dar noi sperăm să recuperăm pe final scăderea din prima parte a anului.► În lunile de vară scade consumul şi datorită faptului că lumea pleacă în concedii şi este un trend să ne ducem în concedii în extern. (…) Aici ar trebui să intervină statul să crească valoarea voucherelor de vacanţă şi să scadă taxele pe ele, să putem da şi noi în privat aceste vouchere, cu o taxare mai redusă.