♦ Succesul tuturor acestor antreprenori a dat un imbold şi altora ♦ Branduri mai noi, mai mici, poate mai puţin cunoscute, îşi încearcă şi ele norocul, căutând să păşească pe urmele celor care au reuşit să se remarce ♦ Urmează cu siguranţă şi alţii. „Românii sunt peste tot.“ E o zicală care a devenit parte din identitatea naţională având în vedere că sunt câteva milioane de români care trăiesc şi muncesc în toate colţurile lumii. Însă nu doar aceşti români reprezintă ţara peste hotare, ci şi câteva zeci de branduri realizate pe plan local care au ajuns fie în magazinele frecventate de europeni, asiatici sau australieni – dacă vorbim de alimente şi băuturi, fie pe străzile unor capitale importante ale lumii – dacă ne gândim la Dacia de exemplu, sau în device-urile de pe tot Globul – dacă luăm în calcul soluţii software. Deşi Dacia este cel mai cunoscut brand românesc la export, forţa peste graniţe a fost construită cu ajutorul unui gigant internaţional – Renault. Sunt însă şi companii antreprenoriale care au reuşit pornind de la zero sau cu branduri cu o istorie ce datează de dinainte de Revoluţie, dar care au fost ţinute în viaţă de oameni de afaceri români. Bitdefender este unul dintre cele mai folosite produse româneşti, iar UiPath, producător de software de automatizare şi prima companie românească listată pe bursa de la New York, a reamintit cât de puternică este industria IT din România. Dincolo de automotive şi IT, România produce alimente, băuturi, ferestre, cosmetice şi jucării care merg şi pe pieţele externe. Trebuie menţionat totuşi că pentru puţine companii româneşti exporturile sunt preponderente în business. Însă o veste bună este că încercările de a ieşi la export sunt tot mai multe şi sunt cazuri în care „drumurile“ sunt deschise de alţi antreprenori. „În momentul în care un produs românesc a ajuns pe raftul unui magazin dintr-o altă ţară avem şansa ca buyerul să spună: «Mai vrem şi un alt produs din ţara voastră!». Iar proiectele dezvoltate împreună reprezintă cheia deschiderii de noi pieţe. Contează mâna întinsă de unul celuilalt“, spunea recent Elena Zoica, director comercial în cadrul companiei Natural, care are în portofoliu branduri precum Natural, Accasă şi Irina, sub care produce prăjituri, fursecuri şi gustări. Compania Natural din Slatina (judeţul Olt), controlată de antreprenori locali, exportă în mai bine de 30 de ţări de pe cinci continente, la 13 ani după ce a început livrările pe pieţele externe. Acesta este doar un exemplu de companie românească prezentă la export. Scandia, un brand care are o istorie de 100 de ani în spate, este prezent la export încă din anii 1940. Scandia Food exportă pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii. Compania vinde în mod regulat în circa 50 de ţări, iar în alte 20 de pieţe doar ocazional. O altă fabrică locală de alimente care exportă este Annabella Fabrica de Conserve Râureni, cel mai mare producător cu acţionariat românesc din sectorul conservelor din fructe şi legume, care livrează produse în 22 de ţări şi face pe pieţele externe circa 20% din vânzări, conform ultimelor date. O altă companie din sectorul alimentar cu o prezenţă importantă la export este Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil. Compania este prezentă astăzi în 40 de pieţe şi exportă mai bine de jumătate din producţie. „Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate pe pieţele externe. În timp, am început să înţelegem care sunt mecanismele pentru a creşte vânzările la export“, spunea recent Eliodor Apostolescu, proprietarul companiei Phoenix Y. Şi Croco din Oneşti, producător de biscuiţi, sticksuri şi covrigei, exportă în peste 30 de ţări, produsele din fabrica deţinută de Damian Mereu ajungând în Spania, Italia şi Germania, dar şi în Hong Kong, Coreea de Sud, Australia şi Guadelupa (Caraibe), conform informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei. Pe de altă parte, sunt producători care fac export doar de imagine, aşa cum este Borsec, care, conform ultimelor date, exportă în circa 20 de ţări. Borsec are o istorie de peste 200 de ani şi este îmbuteliat de Romaqua Group. Pe de altă parte, principalul competitor al Borsec de pe piaţa apei minerale naturale – AQUA Carpatica are planuri importante la export după ce gigantul PepsiCo a intrat în acţionariat achiziţionând 20% din companie. Jean Valvis, fondatorul AQUA Carpatica, a construit brandul pentru a deveni un nume global. Şi Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea brandul de cosmetice Ivatherm, spunea că a căutat să creeze un brand care să fie competitiv pe piaţa globală, pentru că România este o piaţă oarecum mică. „Cred că aşa trebuie să gândească azi oricine porneşte un business, trebuie să creeze un brand care să fie competitiv la nivel global“, spunea ea. Circa 40% din vânzările companiei vin de la export. Tot în industria frumuseţii, Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice, exportă în circa 30 de ţări de pe mai multe continente. Exporturile reprezintă totuşi mai puţin de 10% din businessul Farmec, conform ultimelor date. Pe de altă parte, nu doar companiile din industria alimentară şi a cosmeticelor au mizat pe exporturi, ci şi cele din producţia de materiale de construcţii. În cazul tâmplăriei PVC, o treime din producţie merge către export, în vreme ce la tâmplăria din aluminiu exporturile contribuie cu 20%, conform ultimelor date. Companii precum Barrier din Bacău, Casa Noastră din Craiova sau Optimedia din Oradea sunt printre cele mai active branduri de tâmplărie pe pieţele externe. De pildă, compania Casa Noastră realizează 80% din totalul vânzărilor la export. Succesul tuturor acestor antreprenori a dat un imbold şi altora. Branduri mai noi, mai mici, poate mai puţin cunoscute, precum Bumbu Toys sau Vulp’s Toys, care vând jucătorii „made in Romania“ în toată lumea, îşi încearcă şi ele norocul, căutând să păşească pe urmele celor care au reuşit să se remarce. Urmează cu siguranţă şi alţii. Pufuleţii Gusto sunt prezenţi în peste 40 de pieţe. Circa 40% din vânzările producătorului de cosmetice Ivatherm vin de la export.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).