Robotul Minerva ca: 
Presa chineză arată spre „ajustările profunde“ din economia mondială şi insistă pe faptul că economia autohtonă se află într-un moment crucial al transformării şi înălţării spre un nivel superior. Astfel, consumul de servicii tinde să devină noul motor de creştere. În prima jumătate a acestui an, contribuţia serviciilor la avansul PIB-ului a depăşit 50%.
Qixi este o sărbătoare străveche din China dedicată iubirii şi loialităţii. Cu această ocazie, tinerii chinezi obişnuiesc să-şi etaleze cadourile scumpe primite de la parteneri şi diferitele atenţii romantice care condimentează viaţa în cuplu. Qixi este echivalentul Valentine’s Day. Însă anul acesta, dragostea n-a mai vândut. Tinerii n-au mai cheltuit în onoarea iubirii. Este un semnal de alarmă care se adaugă multor altora venind din economia Chinei, a doua ca mărime a lumii. Toate semnele de până acum arată că ţinta de creştere de 5% stabilită pentru anul acesta de Partidul Comunist nu va putea fi atinsă. Consecinţele depăşesc graniţele Chinei: încetinirea puternică va influenţa preţurile de pe piaţa materiilor prime, exportul de deflaţie chinezească şi perspectivele inflaţiei în Vest.
Impactul s-ar putea simţi şi pe bursele de acţiuni. În China, moleşeala economică poate stârni nemulţumire, iar slăbiciunea din consum ar putea face companiile occidentale să se gândească de două ori înainte de a continua să investească acolo. O bună parte din ele produc în China, în detrimentul Europei sau Americii, tocmai pentru a fi mai aproape de consumatorii chinezi, cândva nerăbdători să experimenteze la ei acasă traiul europenilor şi americanilor şi mai ales luxul occidental. Anul acesta Qixi a fost sărăcăcioasă, iar lucrul acesta n-a scapat atenţiei internauţilor. Unii dintre ei au învinovăţit creşterea economică slabă, după cum scrie CNN. Datele macroeconomice, chiar şi cele oficiale, le dau dreptate. Producţia industrială a încetinit luna trecută, investiţiile la fel, preţurile locuinţelor au scăzut. Inflaţia anualizată a accelerat la 0,5%, dar în mare parte din cauza scumpirii alimentelor, în special a cărnii de porc. Iar acest lucru se datorează problemelor cauzate în agricultură de fenomenele meteo extreme.
Apoi, China încă mai are 48 de milioane de apartamente neconstruite sau neterminate, semn al persistenţei crizei din sectorul imobiliarelor. Presa chineză însă arată spre „ajustările profunde“ din economia mondială şi insistă pe faptul că economia autohtonă se află într-un moment crucial al transformării şi înălţării spre un nivel superior. Astfel, consumul de servicii tinde să devină noul motor de creştere. În prima jumătate a acestui an, contribuţia serviciilor la avansul PIB-ului a depăşit 50%. De asemenea, valoarea adăugată a serviciilor ca pondere în PIB a depăşit şi ea 50%, arată datele oficiale. În aceeaşi perioadă, vânzările de retail de bunuri de consum au crescut cu un ritm anualizat de 3,7%, la echivalentul a 3.300 miliarde dolari. Spre comparaţie, Vânzările de servicii au sărit în sus cu 7,5%. Dar alte cifre hrănesc mai degrabă pesimismul. În iulie, producţia industrială a încetinit de la 5,3% la 5,1%. Cel mai mare producător de oţel al ţării a avertizat că industria are în faţă o criză severă şi prelungită din cauza cererii reduse. De aceea, problema generală a supracapacităţii de producţie din economia chineză nu se poate decât agrava. Investiţiile au încetinit de la 3,9% la 3,6%. Preţurile locuinţelor s-au redus cu aproape 5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Îngrijorătoare sunt şi cifrele despre împrumuturi. Băncile chineze au vândut credite noi de doar 260 miliarde yuani (36,3 miliarde dolari) în iulie. Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la un total de 450 miliarde yuani. Luna trecută, creditele emise au fost cu 88% mai mari. În iulie 2023, totalul a fost de 346 miliarde yuani. Iulie 2024 este prima lună din ultimii 20 de ani în care creditul s-a contractat. Declinul este un semn al cererii slabe, influenţate de criza prelungită de pe piaţa locuinţelor şi incertitudinile privind locurile de muncă. Şi nu este de mirare că consumatorii chinezi nu mai consumă având în vedere că aproape 75% din economiile gospodăriilor sunt legate de bursa de acţiuni şi de piaţa imobiliară. Rezultatul supracapacităţii de producţie şi al cererii interne slabe este că producţia industrială este semnificativ mai mare decât vânzările de retail, ceea ce înseamnă că China îşi reorientează excesul de producţie pe pieţele lumii când creşterea economică din zona euro este slabă. Consecinţa este că prin exporturile de produse China exportă şi deflaţie. Dacă fabricile chinezeşti îşi reduc producţia, pun în pericol locuri de muncă, iar acest lucru ar însemna probleme pentru Partidul Comunist şi pentru liderul care gândeşte şi aprobă politicile economice. Pe pieţele externe de materii prime, slăbiciunile din China înseamnă preţuri slabe. Un exemplu este cuprul, ale cărui cotaţii s-au redus cu 20% de la sfârşitul lunii mai.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
