14.5 C
București
vineri, aprilie 19, 2024

Retail – Pagina verde. ANALIZĂ ZF. Retailerii, faţă în faţă cu SGR: Marile reţele de… – Sinteza

5 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

♦ O cantitate de peste 18 milioane de ambalaje de băuturi fusese colectată până la sfârşitul lunii februarie în cadrul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), potrivit informaţiilor transmise de RetuRO, administratorul sistemului ♦ În acest moment, spun retailerii, provocarea principală pe care o întâmpină clienţii este cea de identificare corectă a ambalajelor care pot fi returnate la aparat, mai exact a celor care au sau nu au logoul SGR.

„Am început să instalăm aparate de tip RVM (reverse vending machines) încă din aprilie 2023, cu mai mult de opt luni înainte de implementarea oficială a SGR, oferind clienţilor 50 de bani, sub formă de voucher de fidelitate, pentru fiecare ambalaj PET/Alu/Sticlă reciclat, iar în prezent avem zone de colectare la nivel naţional în aproape toate magazinele.

De altfel, 39 de milioane de ambalaje au fost colectate deja în magazinele Auchan“, spune Corina Dospinoiu, director de sustenabilitate la Auchan România, o reţea cu 50 de magazine în care colectarea se face doar automat.

♦ O cantitate de peste 18 milioane de ambalaje de băuturi fusese colectată până la sfârşitul lunii februarie în cadrul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), potrivit informaţiilor transmise de RetuRO, administratorul sistemului ♦ În acest moment, spun retailerii, provocarea principală pe care o întâmpină clienţii este cea de identificare corectă a ambalajelor care pot fi returnate la aparat, mai exact a celor care au sau nu au logoul SGR. Toţi marii retaileri din România colectează ambalajele de băuturi înrolate în Sistemul Garanţie-Returnare în regim automat, şi nu manual, investi­ţiile lor pentru implementarea acestui program de mediu obligatoriu fiind de ordinul milioanelor de euro, după cum reiese din datele transmise de companii şi centralizate de Ziarul Financiar. Retailerii au implementat în etape diferite SGR în magazinele lor, unii începând de anul trecut să recompenseze clienţii pentru colectarea ambalajelor de băuturi, ca o modalitate de încurajare a acestui obicei. „Am început să instalăm aparate de tip RVM (reverse vending machines) încă din aprilie 2023, cu mai mult de opt luni înainte de implementarea oficială a SGR, oferind clienţilor 50 de bani, sub formă de voucher de fidelitate, pentru fiecare ambalaj PET/Alu/Sticlă reciclat, iar în prezent avem zone de colectare la nivel naţional în aproape toate magazinele. Fiecare punct de colectare din magazinele mari – hipermarketuri şi supermarketuri – este echipat cu două-patru aparate de reciclare, iar în magazinele de ultraproximitate este disponibil câte un astfel de aparat. De altfel, 39 de milioane de ambalaje au fost colectate deja în magazinele Auchan“, spune Corina Dospinoiu, director de sustenabilitate la Auchan România, o reţea cu 50 de magazine în care colectarea se face doar automat. La jumătatea lunii februarie, încă mai erau câteva magazine în care urma să se implementeze SGR. Compania are de gând ca, în paralel cu regulile SGR, să continue campaniile cu beneficii prin cardul de fidelitate, pentru cei care reciclează ambalaje fără simbolul specific. Acest lucru va fi posibil doar până la 1 iulie 2024, când, potrivit reprezentan­ţilor RetuRO, administratorul SGR, toate ambalajele de băuturi de pe rafturile magazinelor ar urma să poarte simbolul „Ambalaj cu garanţie“. În reţeaua Carrefour, peste 99% din magazine au aparate pentru colectarea ambalajelor SGR. Cele 450 de unităţi ale reţelei le includ şi pe cele intrate în portofoliu odată cu preluarea Cora. „Am integrat în procesul de reciclare programul de loialitate Act for Good, accesibil prin intermediul Carrefour app. Astfel, odată reciclate ambalajele prin intermediul RVM-urilor şi după eliberarea tichetului, clienţii pot scana codul de bare prin funcţia de self scan. Aplicaţia recunoaşte codul de bare de pe tichetul de reciclare şi colectează în secţiunea dedicată garanţia aferentă acelui tichet“, spune Nicolae Drîmbu, head of Innovation la Carrefour România. Garanţia acumulată în urma scanării tichetelor de reciclare rămâne în portofelul din Act for Good şi poate fi consumată la cumpărături, fără a mai fi nevoie de tichetul fizic. „În prezent, avem peste 360 de automate de colectare la nivelul întregii reţele de magazine. Din cele peste 440 de guri de colectare, 225 sunt dedicate exclusiv depozitării recipientelor din sticlă, plastic şi metal, în cadrul Sistemului Garanţie-Re­turnare. Capacitatea pentru fiecare aparat de colectare este de 1.000 de recipiente. Majoritatea unităţilor Kaufland dispun de cel puţin două astfel de echipamente“, explică şi Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs la Kaufland România. Colectarea se face aşadar automat în toate magazinele cu acest nume, Kaufland fiind, potrivit propriilor declaraţii, primul retailer din România care a introdus automate de colectare a ambalajelor în toate magazinele sale încă din 2021. „Ca preambul al implementării SGR, am desfăşurat câteva campanii ample de colectare, printre care şi Săptămâna Reciclării, care s-a derulat anul trecut, între 27 septembrie şi 3 octombrie. În afară de a familiariza populaţia cu Sistemul de Garanţie-Returnare, un alt obiectiv a fost şi acela de a ne asigura că structurile noastre de reciclare pot face faţă unui aflux foarte mare. Am stabilit un nou record în materie de reciclare, cu 11,2 milioane de recipiente colectate şi peste 470.000 de clienţi implicaţi, în toată ţara“, mai spune Valer Hancaş. În reţeaua Lidl, aparatele de colectare au fost instalate în toate magazinele, fiecare aparat având o capacitate de preluare de până la 60 de ambalaje pe minut. În 216 unităţi din ţară sunt instalate echipamente care au o capacitate dublă de preluare a ambalajelor SGR, mai exact acestea pot fi utilizate în acelaşi timp de către doi clienţi. Aparatele se află fie în parcările magazinelor, fie în magazine, în prima încăpere de dinaintea intrării în zona de vânzare. „Pe viitor, avem în plan extinderea infrastructurii cu noi aparate de colectare separată automată. Există cazuri excepţionale, când aparatul de colectare separată nu recunoaşte ambalajul, din cauza dimensiunilor sau a parametrilor înregistraţi în Registrul Ambalajelor SGR, motiv pentru care clienţii au posibilitatea de a apela şi la predarea manuală a ambalajelor către angajaţii din magazine“, spun reprezentanţii Lidl. În acest moment, provocarea principală pe care o întâmpină clienţii este cea de identificare corectă a ambalajelor care pot fi returnate la aparat, mai exact a celor care au sau nu au logoul SGR. „Totodată, unii clienţi nu cunosc încă regulamentul de returnare a ambalajelor, astfel că atunci când ajung la aparatele noastre, produsele lor fie sunt deteriorate sau deformate, fie nu au vizibilă eticheta care dovedeşte apartenenţa la program sau conţin lichide, motiv pentru care aparatele nu le recunosc şi nu le acceptă.“ Şi Lidl a început implementarea infrastructurii pentru reciclare în urmă cu câţiva ani, mai exact în 2019, iniţial ca un proiect-pilot. „Pregătirea pentru SGR a fost un proces amplu care a presupus o realocare majoră de resurse – de timp, fonduri şi oameni. De asemenea, a necesitat mai mulţi paşi, precum achiziţionarea de echipamente de colectare separată automată, schimbarea ambalajelor care urmau să fie purtătoare de logo SGR, stabilirea traseului viitoarelor deşeuri colectate şi actualizarea sistemelor contabile pentru înregistrarea şi urmărirea fluxului financiar al deşeurilor“, adaugă reprezentanţii Lidl. În cazul lanţului Metro, au fost montate până acum 42 de automate RVM pentru colectarea ambalajelor SGR în toate magazinele, pe diferite dimensiuni şi capacităţi, în funcţie de gradul de colectare estimat. Dintre acestea, şase automate sunt de capacitate mare, însemnând că, practic, clientul poate răsturna un sac întreg de ambalaje, fără a fi nevoie să le introducă bucată cu bucată în automată. Acestea colectează doar metal şi plastic. Explicaţia ar fi faptul că Metro se adresează în mare măsură companiilor, care cumpără în cantităţi mari şi, astfel, returnează în aceeaşi proporţie. „Feedback-ul clienţilor este unul pozitiv în general. Există excepţii pentru cazurile în care aparatele nu recunosc anumite ambalaje SGR, motivul fiind înregistrarea eronată de către unii producători în Registrul de Ambalaje Naţional SGR, a unor parametri cum ar fi greutatea, înălţimea sau lăţimea ambalajului“, spun reprezentanţii Metro. „Avem şase modele de aparate, câte trei de la fiecare furnizor, adaptate fiecărui magazin. (…) Cele mai multe echipamente sunt instalate în containere special amenajate în parcările magazinelor noastre“, spun reprezentanţii Penny.   Pentru Penny, furnizori de aparate de colectare sunt companiile Tomra (de la care provin automatele din 179 de magazine) şi RVM Systems (în restul de 197 de magazine). Capacitatea lor diferă în funcţie de tipul acestora. „Avem şase modele de aparate, câte trei de la fiecare furnizor, adaptate fiecărui magazin. La alegerea soluţiile pentru fiecare magazin în parte, am luat în calcul criterii precum volumul zilnic de vânzare, disponibilitatea spaţiului pentru amplasarea echipamentului, eficienţa în utilizare atât pentru operatorul din magazin, cât şi pentru client. Echipamentele instalate în interiorul sălii de vânzare au cea mai redusă capacitate de colectare, însă sunt ideale pentru magazinele cu un volum mediu de colectare a ambalajelor de unică folosinţă şi cu un spaţiu de depozitare restrâns. Cele mai multe echipamente sunt instalate în containere special amenajate în parcările magazinelor noastre“, spun reprezentanţii Penny. Ei remarcă, de asemenea, că încă există o uşoară confuzie între ambalajele SGR şi celelalte tipuri de ambalaje în rândul consumatorilor. „Încă este mic volumul ambalajelor SGR reîntoarse spre reciclare, dar avem încredere că acest comportament va fi curând adoptat de o plajă cât mai mare de consumatori.“ În cazul Selgros, instalarea aparatelor automate de colectare a început din anul 2022, iar în prezent, fiecare dintre cele 23 de magazine cu acest nume din România deţine un aparat RVM care poate prelua până la 60 de ambalaje pe minut. Şi acest lanţ adusese infrastructura pentru colectare înainte de momentul-zero pentru SGR, 30 noiembrie 2023. „Până la data implementării Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), numărul recipientelor colectate a depăşit nouă milioane. Observăm că volumul recipientelor returnate este în creştere de la lună la lună“, spun reprezentanţii Selgros. Ziarul Financiar a transmis, de asemenea, solicitări şi reprezentanţilor reţelelor Profi şi Mega Image, companii aflate acum în proces de fuziune, însă nu au fost furnizate răspunsuri. O cantitate de peste 18 milioane de ambalaje de băuturi fusese colectată până la sfârşitul lunii februarie în cadrul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), potrivit informaţiilor transmise de RetuRO, administratorul sistemului. Conform estimărilor, din data de 1 iulie 2024, se vor găsi pe rafturi doar ambalaje marcate cu logoul „Ambalaj cu garanţie“, toate acestea putând fi returnate prin Sistemul de Garanţie-Returnare, manual sau prin RVM-uri. Peste 20.000 din cei circa 80.000 de comercianţi din România au semnat contractele cu RetuRO. Magazinele pot colecta ambalajele fie manual, adunându-le într-un sac special, furnizat de RetuRO, administratorul SGR, fie automat, prin intermediul unui echipament (numit RVM) care, la schimb, va oferi un voucher valoric ce poate fi folosit la plata cumpărăturilor.   Banii puşi pe masă Pentru a operaţionaliza Sistemul Garanţie-Re­turnare în magazinele lor, retailerii au pus pe masă bugete de peste 43 de milioane de euro începând încă de acum câţiva ani. „Au fost investiţii majore din partea noastră atât din punct de vedere uman, cât şi financiar. De la debutul acţiunii, din aprilie 2023, am investit peste 19 milioane de lei doar în recompensele oferite pentru reciclare, alături de partenerii noştri“, spune Corina Dospinoiu de la Auchan România. La nivelul Kaufland, investiţiile pentru echipamente automate destinate colectării ambalajelor au depăşit 16,5 milioane de euro. „La această sumă se vor mai adăuga aproximativ 7 milioane de euro, pentru a echipa încă minimum 30 de magazine cu automate noi. Acestea vor fi prevăzute cu patru guri de colectare şi o capacitate de stocare de 40.000 de ambalaje. Cel mai mare echipament de colectare separată a deşeurilor din România se află în parcarea magazinului Kaufland Barbu Văcărescu din Bucureşti. Acesta are şase guri de colectare şi o capacitate de stocare temporară de 60.000 de ambalaje, de trei ori mai mare decât a celorlalte echipamente. Investiţia în acest aparat, inaugurat în 2023, a fost de peste 260.000 euro“, spune Valer Hancaş de la Kaufland. Valoarea totală a investiţiilor făcute de Penny până la finalul anului 2023 pentru echiparea magazinelor cu automate SGR este de 21,2 milioane euro. Investiţia include achiziţionarea echipamentelor, dar şi pregătirea infrastructurii necesare amplasării echipamentelor pentru operare (containere, cablări, conexiuni, supraveghere). La rândul său, pentru Selgros, investiţiile pentru alinierea la normele SGR se ridică în prezent la peste 10 milioane de lei.    

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!