Retail – Provocări există în continuare, mai ales după turbulenţele anilor trecuţi…. – Sinteza

♦ Creşterile foarte mari de preţuri şi instabilitatea acestora reprezintă în continuare o provocare cu care se confrontă antreprenorii ♦ Pe de altă parte, anul 2024 este un an bun ♦ Principalele cereri de finanţare pe zona de corporate vin din zona construcţiilor, industriei şi zona agroalimentară Provocările care au început în urma turbulenţelor din anii trecuţi încă persistă. Forţa de muncă, procedurile de implementare a proiectelor din fonduri europene, preţurile încă mari şi instabile sunt principalele probleme aduse în discuţie de către antreprenorii care au fost prezenţi în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România, organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Constanţa. Pe de altă parte, există o dorinţă de dezvoltare a businessurilor pe alte segmente com­plementare, industria, construcţiile şi zona agroalimentară sunt în continuare do­meniile din care se primesc cele mai multe solicitări de finanţare, iar perspectiva privind scăderea dobânzilor este de scădere, dar vor rămâne la un nivel mai ridicat decât în perioada de dinaintea războiului. „N-a fost o perioadă simplă, au fost ani destul de turbulenţi, dar până la urmă crizele înseamnă şi oportunităţi şi cred că acest lucru este foarte evident pentru judeţul Constanţa şi pentru oraşul Constanţa, mai ales în ultimii 2 ani“, a spus Ionuţ Lianu, CFA, Ofiţer Şef Management Active şi Pasive, CEC Bank. El a mai explicat că dobânzile au început să scadă la noi în ţară de ceva vreme, având în vedere excesul foarte mare de lichiditate care a adus practic dobânzile din zona de peste 8% undeva în momentul de faţă uşor peste 5%, dar aşteptările sunt ca nivelul să rămână destul de ridicat, în zona de 4-5% în anii următorii 1-2 ani. „S-a putut vedea şi în ceea ce priveşte depozitele şi în ceea ce priveşte indicii, în special ROBOR-ul, o scădere semnificativă care s-a întâmplat deja cu multe luni înainte ca BNR să înceapă efectiv scăderea dobânzii de politică monetară. Între timp a început şi scăderea de dobândă de politică monetară, noi ne aşteptăm să mai continue. Scenariul de bază pe care îl avem noi este să mai vedem încă o scădere, cel puţin de 0,25 puncte procentuale. Dar de aici încolo totul depinde în primul rând de evoluţia inflaţiei, care noi ne aşteptăm să ajungă pe sfârşitul de an şi începutul anului viitor undeva în zona de 4%. Probabil vor mai fi fluctuaţii anul viitor, dar uitându-ne la evoluţia inflaţiei din salarii, servicii, aceste preţuri care nu sunt aşa volatile cum este preţul petrolului, de exemplu, aici lucrurile arată destul de stabil şi stabil la un nivel mai ridicat decât în perioada de înaintea războiului, deci înainte de 2022.“ Din perspectiva anterprenorilor, Paula Vals fondator, Grupul de firme Angelo, a explicat că problema forţei de muncă persistă, şi-ar dori o procedură mult mai simplă pentru a putea implementa toate proiectele din fonduri europene şi vede în continuare o mare provocare în ceea ce priveşte preţurile. „Lucrând în industria alimentară am dezvoltat foarte mult toate ramurile, de la distribuţie proprie la puncte de lucru, la HoReCa şi acum lanţurile de magazine mari, multinaţionale. Legat de provocările din ultima perioadă, cea cu forţa de muncă persistă. Al doilea lucru este legat de proiectele cu fonduri europene, cred că mi-aş dori o procedură mult mai simplă pentru a putea implementa toate proiectele“, a spus Paula Vals. „De asemenea, este vorba şi de creşterile foarte mari de preţuri, instabilitatea aceasta apreţurilor la materii prime, la construcţii, cred că aici e o mare provocare“, a adăugat ea. Din punctul de vedere a lui Radu Rusen, Managing Director, Şantierul Naval Constanţa, businessul se mişcă foarte greu pentru că în zona construcţiilor navale exista att problema forţei de muncă, cât şi lipsa unei industrii pe orizontală care să asiste şantierele navale în activitatea lor. „Încercăm să ne axăm pe un segment de nave care este mai puţin construit acolo, dar care este de mare succes, care se adresează pieţelor europene în mod special, dar ne lovim de foarte multe greutăţi. Greutăţile vin în primul rând pentru că nu există o industrie pe orizontală care în trecut asista şantierele navale în activitatea lor. Nu mai putem cumpăra din România nici măcar tablă. Liberty a închis ultimul furnal, se chinuie să repornească, dar de câteva luni de zile nu mai livrează tablă navală. În Europa s-a cam pierdut capacitatea de construcţii de nave. Este o problemă de mai mulţi ani în Europa pentru că nu s-a arătat interesată de a sprijini sectorul. De aceea, până la fondurile din PNRR alte fonduri europene nu puteau fi accesate de şantiere navale. Era unul din sectoarele industriale care nu putea accesa nici un fond european“, a mai spus Radu Rusen.   Radu Rusen, managing director, Şantierul Naval Constanţa S.A. ► Ne ducem să cumpărăm produsele aceastea din China şi Coreea, cu taxe mărite şi evident nu mai putem fi competitivi în piaţă cu ei. Ne lovim de costul utilităţilor care încă în Europa este mai mare, în România mai mare ca în Europa. ► Ne lovim de problema forţei de muncă pentru că automatizarea în construcţia de nave nu funcţionează foarte mult. Sunt procese care se pot automatiza, dar în continuare se bazează pe foarte multă forţă de muncă umană. Aici a trebuit să ne orientăm spre forţă de muncă din Est, Asia. În momentul de faţă lucrăm cu Vietnam, India. ► La reparaţii am fi stat foarte bine dacă nu era războiul din Ucraina. Dacă pentru alte sectoare a fost un motor, pe noi sancţiunile impuse Rusiei ne-au afectat foarte mult pentru că tradingul de produse din Marea Neagră este în special trading de produse de ţiţei şi produse petroliere. Dacă până acum la reparaţii aveam 60% din nave, tancuri petroliere, acum acestea s-au redus la 20% pentru că navele care merg în Rusia nu mai pot intra în UE, iar navele care intră la noi greu mai pot opera în Rusia. S-a creat un dezechiibru, alergăm foarte mult după alte proiecte, nave mai mici pe care să le aducem. Sunt şi anumite bariere fizice.   Olan Vasile, CEO (administrator), Agricola Holding Mangalia ► Afacerea în agricultură îmbracă un aspect mai larg decât celelalte afaceri pentru că lucrezi cu pământul, cu plantele şi cu utilaje care trebuie să fie cât mai moderne, pentru a întreţine, a prelucra şi a recolta produsele. ► Noi toţi cei care suntem pământeni beneficiem un fenomen aparte pentru lumea asta. Nici un laborator din lume până la ora aceasta nu a reuşit să obţină o substanţă organică din substanţe minerale, apă sub influenţa radiaţiei solare şi a dioxidului de carbon. ► În agricultură nici o zi nu seamană cu cealalată şi nici un an nu seamănă cu celălalt şi dacă pierzi un moment într-o verigă tehnologică a unei culturi, n-o mai poţi recupera. Dacă undeva într-o întreprindere fabrici şuruburi, piuliţe şi astăzi nu poţi să faci 3, faci mâine 5 şi recuperezi. La agricultură nu este aşa. Dacă nu ai semănat astăzi şi noaptea a venit o ploaie, poţi să pierzi 7 zile care în decursul vieţii plantei o zi întârziere la semănat înseamnă 7 zile la recoltat. Atunci suntem obligaţi să ne pliem în fiecare zi la ceea ce avem. ► Preţul grâului este cel din 2020-2021, adică în jur de 180 euro pe tonă. În 2023, o tonă de îngrăşământ pe care am luat-o în 2020 a crescut de 4 ori. Astăzi este numai de 1,2 ori mai mare decât în 2020-2021 când nu era război. ► Anul acesta o să mă apuc din octombrie să semăn grâul văd cu cât l-am vândut anul acesta şi îmi reglez în aşa fel cheltuielile pe hectar ca la o producţie medie de 6-7 tone să am un cost de producţie la anul mai mic decât anul acesta.   Aurelian Marin, CEO, Paradis Vacanţe de Vis ► Din acest punct de vedere, dacă noi vrem să ne dezvoltăm pe litoral, nu există altă variantă pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung, decât să aducem şi turişti străini care să vină la noi pe pe litoral. Altfel, cu piaţa românească vom tot continua în acest nivel de turişti. Nu înseamnă nimic 100.000 de turişti în plus faţă de anul precedent. Nu este o creştere majoră care să creeze perspective pentru o dezvoltare explozivă a litoralului. ► Cert este că în ultimii trei – patru ani, România a câştigat teren considerabil în faţa Bulgariei datorită faptului că regimul de all- inclusive de masă este deja prezent în vreo 55-60 de hoteluri pe litoral, ceea ce a adus o migrare a turiştilor care mergeau în Bulgaria strict pentru acest sistem de all-inclusive către România. ► Noi suntem oameni de afaceri, antreprenori, şi nu stăm niciodată pe loc. Din punctul meu de vedere, a stagna un business înseamnă de fapt un regres, pentru că întotdeauna există o piaţă concurenţială. Aşa că avem în zona hotelieră proiecte pe termen mediu şi lung, atât în zona de cumpărare, cât şi în zona de de lease hotelier. ► Turiştii mai consumă enorm de mulţi bani în afară de aceea cea plătesc la hotel chiar consumă. Consumul lor este cel puţin încă o dată pentru serviciile de hotel.   Paula Vals, fondator, Grupul de firme Angelo ► Lucrând în industria alimentară am dezvoltat foarte mult toate ramurile, de la distribuţie proprie la puncte de lucru, la HoReCa şi acum lanţurile de magazine mari, multinaţionale. Poate aici mai sunt lucruri de îmbunătăţit, pentru că, aşa cum toată lumea ştie, a apărut un o invazie de produse din import şi mai ales după perioada de COVID şi război din Ucraina, produse care vin cu preţuri mici şi ne influenţează. Cred că se întâmplă asta şi în agricultură, şi în industria alimentară şi cu siguranţă şi în alte industrii. ► Poate ar trebui să fie proiecte de ţară. Atunci când am plecat în business, am pornit de la ideea că îmi doresc foarte mult produse de calitate, produse sănătoase, pentru că mă interesează foarte mult sănătatea oamenilor. Nu de multe ori întâlnim pe piaţă produse din import cu o calitate deosebită, poate aici ar trebui să lucrăm. ► Legat de provocările din ultima perioadă, cea cu forţa de muncă persistă. Al doilea lucru este legat de proiectele cu fonduri europene, cred că mi-aş dori o procedură mult mai simplă pentru a putea implementa toate proiectele. De asemenea, este vorba şi de creşterile foarte mari de preţuri, instabilitatea aceasta apreţurilor la materii prime, la construcţii, cred că aici e o mare provocare.  ► Am pornit de la zero, am construit pas cu pas şi ne dorim foarte mult automatizarea. Dacă până acum aveam semiautomatizat, mi-am dorit foarte mult să ajungem la nişte performanţe, tocmai pentru că avem probleme cu forţa de muncă şi atunci automatizarea ne va ajuta foarte mult să diminuăm aceste cheltuieli.   Laura Mihai, director direcţia clienţi mari, CEC Bank ► Pe zona de credite corporate nu aş putea spune că anul 2024 aduce ceva în plus faţă de 2023. A început modest la nivelul creditării corporate, a început apoi să crească, însă mediile de creştere nu sunt spectaculoase, undeva între 6-7% este media de creştere pe segmentul corporate. Aş puncta luna iunie a anului 2024 ca fiind lună de referinţă pentru că s-a înregistrat o creştere de 2,3% comparativ cu luna precedentă, iar o astfel de creştere nu a mai fost văzută în piaţă din anul 2022. ► Pe zona de construcţii infrastructura mare generează destul de multă solicitare de finanţare, dar de data asta de capital de lucru. Sunt constructorii care trag după ei în contractele acestea mari de antrepriză, subantreprenorii şi tot ce înseamnă fluxul de aprovizionare şi aş mai spune că este vizibilă preocuparea antreprenorilor români pentru dezvoltarea proiectelor de eficienţă energetică. ► În zona de producţie sunt în momentul de faţă programe guvernamentale care asigură un grant de 100% la nivelul cheltuielii eligibile şi care odată implementate aduc după sine beneficii reale pe zona economiei de cheltuială operaţională. După calculele pe care noi le-am făcut chiar şi cu 30% raportat la cheltuiala recurentă pe care o au companiile cu utilităţile. ► Vedem de asemenea şi un interes de consolidare a poziţiei în piaţă în cadrul anumitor companii de talie mare care se uită în continuare să cumpere şI să se consolideze.   Ionuţ Lianu, CFA, ofiţer şef Management active şi pasive, CEC Bank: ► Scenariul de bază pe care îl avem noi este să mai vedem încă o scădere, cel puţin de 0,25 puncte procentuale. Dar de aici încolo totul depinde în primul rând de evoluţia inflaţiei, care noi ne aşteptăm să ajungă pe sfârşitul de an şi începutul anului viitor undeva în zona de 4%. Probabil vor mai fi fluctuaţii anul viitor, dar uitându-ne la evoluţia inflaţiei din salarii, servicii, aceste preţuri care nu sunt aşa volatile cum este preţul petrolului, de exemplu, aici lucrurile arată destul de stabil şi stabil la un nivel mai ridicat decât în perioada de dinaintea războiului, deci înainte de 2022. Prin urmare, ne aşteptăm ca dobânzile să rămână încă la un nivel destul de ridicat, adică în zona 4% – 5% în anii următori, adică în 1-2 ani. ► Atâta timp cât inflaţia va rămâne la la un nivel semnificativ, probabil că cursul de schimb va avea o traiectorie relativ stabilă, chiar dacă vom vedea o depreciere în anul următor ea va fi una relativ mică. Noi aici ne uităm foarte mult la diferenţialul de dobândă şi de inflaţie dintre economii, adică între România şi zona euro poate să fie un procent, pot să fie două procente, adică sunt evoluţii care, din punctul nostru de vedere, sunt relativ mici, pentru că este nevoie în continuare decurs ca ancoră anti-inflaţionistă.   Bogdan Alexandrescu, director, direcţia AGRI, CEC Bank ► Dacă anul trecut s-au recoltat undeva la 27 de milioane tone în toată România, anul ăsta estimarea noastră este undeva între 22 – 23 de tone, deci e o scădere cu 20%, mare parte venind de la culturile de primăvară, cele care se înfiinţează primăvară, în speţă floarea soarelui şi porumb. ► Noi, la CEC, la final de iulie ne-am dat seama că această secetă va afecta foarte mult culturile de primăvară şi atunci am făcut o investigaţie asupra portofoliului de producători agricoli, ne-am uitat la ce structură de culturi au avut clienţii noştri. Cei care au avut orz şi grâu au fost avantajaţi, pentru că dacă totuşi toamna trecută şi începutul anului au fost cu precipitaţii, aceştia n-au fost afectaţi pe culturile de primăvară. Dacă au avut o pondere mică de porumb şi de floare, au avut o profitabilitate bună. ► Agricultura este un domeniu subfinanţat. Soldul creditelor pe agricultură a a crescut de la an la an comparativ iunie cu iunie undeva la 8%, a ajuns undeva la 31 sau 32 de miliarde de lei. Faţă de alte domenii, creditul furnizor este foarte mare în zona de agricultură, adică agricultorul ia seminţe, inputuri de la un distribuitor de inputuri şi plăteşte în toamnă ori prin cereale, ori cu bani.