Robotul Minerva ca: 
În Ungaria, mâncarea s-a scumpit în ianuarie cu 6% în ritm anualizat şi cu aproape 2% lună la lună. La fel ca în Polonia, laptele este o problemă, preţurile crescând cu 5,8% într-un an. În Polonia, preţul untului a explodat cu 30%, cel al laptelui urcând cu 22%.
Jurnaliştii de la Dennik N, un site de ştiri şi analize din Slovacia, au însoţit o familie slovacă obişnuită la obişnuitele ei cumpărături în Polonia şi au constatat că la un coş de produse care într-un supermarket local costă 50 de euro într-un magazin polonez aceasta economiseşte şase euro. Într-un experiment similar făcut de un parlamentar slovac dintr-un partid de extremă dreapta, cumpărăturile dintr-un magazin polonez au fost cu 30% mai ieftine decât cele dintr-un magazin slovac al aceluiaşi lanţ de retail. El a reacţionat astfel la un clip video în care ministrul slovac al agriculturii se filmează plimbându-se printre rafturi cu mâncare şi explică cum problema alimentelor scumpe din Slovacia a fost rezolvată prin reducerea TVA. Politicianul extremist susţine că în Polonia carnea de pui este cu 40% mai ieftină şi carnea de porc cu 140%. Aceste comparaţii sunt interesante deoarece Slovacia este una dintre cele mai sărace şi slab dezvoltate economii din Uniunea Europeană, iar Polonia este cea mai mare putere economică regională.
De asemenea, Polonia este şi unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de alimente din Uniune. Cu toate acestea, nici consumatorii polonezi nu sunt mulţumiţi. Dacă atunci când valul de inflaţie record a lovit Europa obsesia şi durerea ungurilor era scumpirea alimentelor, în Polonia bugetele familiilor erau lovite cel mai dur de creşterea ratelor la bănci şi de explozia preţurilor energiei. Acum, polonezii se plâng de scumpirea şocantă a… untului. Între timp, în Ungaria inflaţia a revenit în forţă, impulsul venind printre altele de la creşterea preţurilor alimentelor. A ajutat şi deprecierea forintului. Acesta este contextul în care în mai toate statele din regiune sunt organizate boicoturi ale supermarketurilor şi băncilor, acuzate că cer preţuri prea mari. În Polonia, o analiză efectuată periodic de Uce Research şi Universitatea WSB Merito a găsit că în ianuarie cumpărăturile de zi cu zi au fost în medie cu aproape 6% mai scumpe decât în urmă cu un an. Indicele preţurilor de retail, un indicator realizat de cercetători, arată creşteri de 5,5% în noiembrie şi de 5,6% în decembrie, ceea ce scoate în evidenţă accelerarea semnificativă din prima lună a anului trecut. Dar lună la lună, dinamica este mai mică, scrie forsal.pl. An la an, cele mai mari scumpiri au fost observate la dulciuri şi deserturi – 10,4%. Pe locul doi sunt fructele – 10,2%. Şi abia pe locul trei sunt grăsimile, printre care untul – 9,7%. Creşterile de preţuri nu sunt rezultatul unor salturi excepţionale, ci al creşterii sistematice a costurilor cu producţia, distribuţia şi munca, notează forsal.pl. Iar specialiştii, cum este doctorul Robert Orpych de la Universitatea WSB Merito, spun că polonezii trăiesc deja de mai mulţi ani cu preţurile mari şi scumpirile nu mai produc emoţii la intensitatea celor de anul trecut. Şi totuşi, preţul untului a explodat cu 30%, insistă ziarele poloneze.
Rzeczpospolita a explicat că la acest lucru contribuie faptul că laptele s-a scumpit semnificativ anul trecut. Într-un an, preţurile laptelui a urcat cu 22%. În plus, au urcat costurile de producţie, inclusiv cele cu nutreţul, cu energia şi forţa de muncă. Pe de altă parte, la uleiul vegetal scumpirile nu sunt atât de mari. De aceea, inflaţia la produsele din grăsimi ar trebui interpretată ca dată în principal de unt. Însă, cel mai simplu lucru pe care polonezul de rând îl poate înţelege din aceste statistici este că totul se scumpeşte, iar untul este mai scump ca niciodată. Acest nou puseu de inflaţie vine după ce Polonia a fost lăudată în urmă cu doar o lună că reuşeşte să ţină indicatorul stabil, deşi şi atunci untul se scumpea vizibil. În Ungaria, inflaţia a accelerat de la 4,6% în decembrie la 5,5% în ianuarie, potrivit biroului central de statistică. Saltul este mai mare decât cel de 4,9% anticipat de economişti. În septembrie, indicatorul era la doar 3%. Prin urmare, se poate spune că inflaţia le-a provocat o surpriză neplăcută ungurilor. Iar principalul motor al scumpirilor sunt preţurile alimentelor, scrie Portfolio.hu. Mâncarea s-a scumpit cu 6% în ritm anualizat şi cu aproape 2% lună la lună. La fel ca în Polonia, laptele este o problemă, acesta scumpindu-se cu 5,8% într-un an. Preţurile fructelor şi legumelor şi cele ale făinii s-au remarcat prin creşterile mari faţă de luna anterioară – 4,4% respectiv 3,8%. Portfolio scrie că accelerarea inflaţiei la alimente poate fi atribuită în primul rând creşterii cotaţiilor materiilor prime pe pieţele internaţionale, dar şi deprecierii forintului. Moneda Ungariei este considerată cea mai instabilă din regiune, cu tendinţe puternice de scădere în vremuri de criză. Spre deosebire de Ungaria şi Polonia, Slovacia a trecut la euro din 2009. Din cauza condiţiilor de relief şi climă, Slovacia depinde de importuri pentru o bună parte din alimentele proaspete consumate. Producţia locală de alimente reuşeşte să acopere doar 40% din consum. Ungaria, în schimb, are de obicei excedent în comerţul internaţional cu alimente. Însă importă materie primă şi mai ales energie. În unele perioade depinde în totalitate de importul anumitor alimente, cum a fost cazul cartofilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
