Robotul Minerva ca: 
În Rusia, cheltuielile cu apărarea şi războiul au urcat cu 100% între 2021 şi 2024 şi au ajuns, probabil, să reprezinte 40% din totalul cheltuielilor federale. Analiştii spun că guvernul încă mai are suficiente resurse pentru a canibaliza economia civilă pentru a o susţine pe cea de război, cel puţin anul acesta. Economia a crescut cu 4% anul trecut, însă inflaţia distorsionează semnificativ datele. Contribuţia scumpirilor la creşterea PIB a fost dublă faţă de cea a avansului activităţii.
Preţurile fructelor şi legumelor au crescut cu mai bine de 20% în ultimul an în Rusia. Preţurile cartofilor s-a dublat. Pâinea costă şi ea dublu faţă de când a început războiul. Untul este ţinut pe rafturile magazinelor în cutii antifurt. Este o inflaţie care într-o economie normală este nesustenabilă. Dar Rusia nu este o economie normală. În pregătirea invaziei din Ucraina, Rusia a provocat în Europa o criză a energiei care s-a transformat rapid într-o criză a costului vieţii. Energia scumpă s-a tradus prin preţuri mari la orice şi în inflaţie record cum naţiunile europene, în special cele vestice, n-au mai văzut de decenii. Ascensiunea extremelor politice, cu efectele ei perturbatoare, în UE este pusă în mare măsură pe seama scumpirii vieţii. Însă rusul de rând este trecut prin mai multe crize şi valuri de inflaţie, prăbuşirea URSS putând fi considerată cea mai mare dintre ele.
Datele statistice oficiale arată că preţurile de consum din Rusia au crescut cu 9,5% în decembrie, în ritm anualizat, după un salt de 8,9% în luna anterioară, scrie The Economist. Este o inflaţie cu mult peste ţinta bancii naţionale, de 4%. Acestea în condiţiile în care în restul Europei inflaţia s-a domolit. În Rusia, scumpirile sunt produsul unor factori externi, dar şi interni. Pentru că Occidentul a înăsprit sancţiunile, rubla s-a depreciat, făcând ca preţurile importurilor să urce. Importatorii ruşi care aprovizionează piaţa cu produse vestice trebuie să devină din ce în ce mai inventivi, ceea ce duce, din nou, la preţuri mai mari. Sunt dovezi că vânzători francezi de vinuri caută să evite sancţiunile apelând la mijlocitori precum Austria şi Grecia pentru a ajunge la clienţii ruşi. Un vin bun european este cu 30% mai scump decât era înainte ca Vladimir Putin să dea ordinul de pornire a invaziei. Între timp, recrutările în armata rusă au creat o penurie de forţă de muncă, exacerbată de faptul că mulţi bărbaţi ruşi au fugit din ţară pentru a nu ajunge pe front. În aceste condiţii, rata şomajului este la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, de 2%. Afacerile s-au trezit într-o competiţie din ce în ce mai acerbă pentru angajaţi, pe care încearcă să-i ademenească cu salarii mai mari. În 2024, salariile au crescut, în termeni nominali, cu 18%. Iar guvernul cere activitate, majorând cheltuielile cu industria de război, pe cele sociale şi pe cele pentru infrastructură. Cererea puternică „depăşeşte capacitatea companiilor de a extinde oferta“, explică banca centrală. Economia rusă se supraîncinge. Banca centrală este disperată să frâneze preţurile. Dobânda de politică monetară este la 21%, cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 2000. Însă cheltuielile pentru război şi industria de armament continuă să crească.
Bugetul militar a ajuns la 7% din PIB. Soldaţii primesc, în teorie, bonusuri, iar familiile celor ucişi au dreptul la compensaţii. Companiile private sunt încurajate să finanţeze forţele armate. Rusia are o economie de război ca nu va putea fi oprită uşor. Unii experţii cred că lunile martie şi aprilie vor aduce noi scumpiri, printre altele la pâine, dar mai ales la alimente importate. Iar acesta va fi vârful, ceea ce va permite băncii centrale să înceapă să coboare dobânzile în iulie. Ar fi un pas binevenit pentru afaceri şi consumatori. Cererea de credite din partea lor este în scădere. În schimb, împrumuturile statului cresc ñ cu 18% în 2024, la dobânzi ridicate. În ianuarie, cheltuielile bugetare au fost cu 74% mai mari decât în urma cu un an. Comenzile din partea guvernului au explodat cu 242%. Cu toate acestea, potrivit cifrelor oficiale, deficitul bugetar este mic dacă este raportat la PIB, de nici 1% în ianuarie (minus 1,7% în 2024). Dar în termeni nominali, deficitul este la cel mai ridicat nivel din trei ani. Indicatorul pare ţinut sub control deoarece guvernul secătuieşte fondul pentru zile negre al ţării. Rezervele acestui fond au scăzut cu 57% de la începutul războiului. Cheltuielile cu apărarea şi războiul au urcat cu 100% între 2021 şi 2024 şi au ajuns, probabil, să reprezinte 40% din totalul cheltuielilor federale. Analiştii spun că guvernul încă mai are suficiente resurse pentru a canibaliza economia civilă pentru a o susţine pe cea de război, cel puţin anul acesta. Economia a crescut cu 4% anul trecut, mai mult decât s-a anticipat. Însă inflaţia distorsionează semnificativ datele. Contribuţia scumpirilor la creşterea PIB a fost dublă faţă de avansul activităţii, notează The Moscow Times. Astfel, creşterea economică reflectă inflaţia şi mai puţin productivitatea. Aceasta înseamnă că atunci când inflaţia va da înapoi, PIB-ul se va prăbuşi. Chiar dacă conflictul din Ucraina se va termina, economia rusă va rămâne mult timp dependentă de război. Este de aşteptat ca Putin să ţină cheltuielile militare ridicate anul buni pentru a preveni mahmureala economică şi pentru a-i ţine activi pe soldaţii demobilizaţi. De asemenea, Rusia va trebui să-şi refacă arsenalul militar consumat sau distrus în război.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
