6 C
București
miercuri, decembrie 6, 2023

Retail – The #3SI Business Forum. Tensiunile geopolitice necesită eforturi pentru a accelera proiectele de infrastructură, rutele de transport şi diversificarea surselor de energie – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

♦ În Iniţiativa Celor Trei Mări sunt implicate astăzi România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Croaţia, Polonia, Austria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia şi Slovenia ♦ Acestor state li s-a alăturat ulterior şi Grecia ♦ Cele 13 state participante la iniţiativă reprezintă o piaţă de peste 120 de milioane de persoane, iar în ansamblu, regiunea are un potenţial de investiţii în infrastructură de peste 1.000 mld.

Iniţiativa Celor Trei Mări (3SI), o platformă politică formată din ţările europene cu ieşire la mările Baltică, Adriatică şi Neagră care are scopul de a contribui la dezvoltarea proiectelor de infrastructură, energetice şi digitale, are un rol vital în stabilitatea şi securitatea regională şi globală.

Iniţiativa Celor Trei Mări are un rol vital în stabilitatea şi securitatea regională şi globală, iar în contextul războiului din Ucraina a devenit un scut pentru apărarea cetăţenilor, a economiilor şi a securităţii ţărilor din regiune
♦ În Iniţiativa Celor Trei Mări sunt implicate astăzi România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Croaţia, Polonia, Austria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia şi Slovenia ♦ Acestor state li s-a alăturat ulterior şi Grecia ♦ Cele 13 state participante la iniţiativă reprezintă o piaţă de peste 120 de milioane de persoane, iar în ansamblu, regiunea are un potenţial de investiţii în infrastructură de peste 1.000 mld. euro. Iniţiativa Celor Trei Mări (3SI), o platformă politică formată din ţările europene cu ieşire la mările Baltică, Adriatică şi Neagră care are scopul de a contribui la dezvoltarea proiectelor de infrastructură, energetice şi digitale, are un rol vital în stabilitatea şi securitatea regională şi globală.
Tensiunile geopolitice din acest moment necesită eforturi pentru a accelera proiectele de infrastructură, rutele de transport şi diversificarea surselor de energie în cele 13 ţări care fac parte din 3SI. Astăzi, în contextul războiului din Ucraina, această iniţiativă a devenit un scut pentru apărarea cetăţenilor, a economiilor şi a securităţii ţărilor din regiune. „Iniţiativa Celor Trei Mări şi cele 13 naţiuni implicate au un rol vital în stabilitatea şi securitatea regională şi globală. Astăzi, ea a devenit un scut pentru apărarea cetăţenilor noştri, pentru apărarea economiilor noastre şi pentru apărarea securităţii noastre. Este clar pentru toată lumea că invazia ilegală şi total nedreaptă a Rusiei în Ucraina ne cheamă pe toţi să fim mult mai uniţi şi mult mai dedicaţi apărării valorilor democratice şi solidari în construirea unei economii puternice în regiune, care să ne unească şi să ne întărească şi mai mult”, a spus premierul Marcel Ciolacu în timpul forumului Three Seas, organizat astăzi la Parlamentul României. Cele 13 state participante la iniţiativă reprezintă o piaţă de peste 120 milioane de persoane, afirmă Ciolacu, iar în ansamblu, regiunea are un potenţial de investiţii în infrastructură de peste 1.000 mld. euro. Una dintre lecţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a spus Klaus Iohannis, preşedintele României, prezent de asemenea la forumul Three Seas, este că interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva României şi a ţărilor din regiune. Astfel, adaugă acesta, dezvoltarea interconectărilor strategice este esenţială pentru securitatea economică şi consolidarea rezilienţei spaţiului Iniţiativei Celor Trei Mări. „Iniţiativa şi-a dovedit eficienţa şi importanţa geoeconomică, precum şi rolul de catalizator al creşterii economice în regiune. Ne aflăm acum la momentul maturizării, al fructificării oportunităţilor de investiţii. Una dintre lecţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva noastră”, a declarat preşedintele României. În circumstanţele actuale, mai spune Klaus Iohannis, consolidarea conectivităţii civile, dar şi militare între nordul şi sudul regiunii reprezintă un obiectiv politic regional major. O mobilitate sporită şi o conectivitate mai bună, adaugă el, consolidează postura aliată de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. În contextul războiului împotriva Ucrainei, datorită poziţiei strategice a Portului Constanţa şi a porturilor de pe Dunăre, România s-a transformat în cel mai mare hub european de cereale, a mai subliniat preşedintele României. Constanţa este, totodată, un reper şi pentru un proiect emblematic de infrastructură al Iniţiativei – calea ferată numită Rail2Sea, care va lega Constanţa de Gdansk. Un alt proiect strategic regional de infrastructură care trebuie să continue a fi susţinut, menţionează preşedintele României, este Via Carpathia, o nouă legătură de autostradă între nordul şi sudul Europei, care leagă portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică, de portul grecesc Salonic, integrând astfel sistemele de transport ale statelor Iniţiativei. În cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări sectorul energiei nucleare civile, consideră şeful statului, ar putea reprezenta o direcţie de interes strategic. Prin proiecte precum construirea reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă şi dezvoltarea primei centrale de reactoare modulare mici din Europa şi a doua din lume, România poate deveni un furnizor important de securitate energetică în plan regional şi pentru întreaga Uniune Europeană, detaliază el. Totodată, John Kerry, emisarul special al preşedintelui Statelor Unite ale Americii pentru Climă, un invitat special al forumului de la Bucureşti, spune că tranziţia către energia curată reprezintă soluţia pentru încălzirea globală, iar varianta obţinerii de energie curată prin reactoarele nucleare este una sigură. „Viitorul va fi definit de răspunsul nostru la acest moment de oportunitate, la 3SI. Vorbim despre o conectivitate mai bună, atragerea investiţiilor sau inovaţie – toate acestea pot fi rezultatul tranziţiei energetice, care va oferi prosperitate Europei Centrale şi de Est. Această tranziţie vine indiferent de situaţie. Energia este soluţia”, a detaliat John Kerry. Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, a vorbit în cadrul forumului despre importanţa dezvoltării surselor de energie regenerabilă. Construcţia de parcuri eoliene offshore la Marea Baltică, a mai spus el, va deschide noi posibilităţi de cooperare între Polonia şi Statele Baltice. Totodată, liderul de la Varşovia a spus despre ţările care astăzi fac parte din 3SI că de-a lungul ultimului deceniu au fost percepute de companiile globale ca „un motor estic al Uniunii Europene şi raiul sigur pentru investitori în vremuri tulburi”. În Iniţiativa Celor Trei Mări sunt implicate astăzi România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Croaţia, Polonia, Austria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia şi Slovenia. Acestor state li s-a alăturat ulterior şi Grecia. Astfel, afirmă Gitanas Nauseda, preşedintele Lituaniei, ţara ce va organiza Summitul şi Forumul de afaceri al Iniţiativei Celor Trei Mări în 2024, 3SI devine din ce în ce mai mare şi mai puternică. Pentru Lituania, spune liderul ţării, una dintre cele mai importante lecţii învăţate în ultimele 18 luni este valoarea securităţii energetice. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat semnificativ situaţia securităţii europene, precum şi dezvoltarea noastră economică. Tensiunile geopolitice necesită eforturi pentru a accelera proiectele de infrastructură, rutele de transport şi diversificarea surselor de energie”, a subliniat Nauseda. Acesta a mai spus că Lituania are drept ţintă ca în 2030 şi devină producătoare de energie verde autosuficientă şi că ia în calcul varianta unor coridoare de transport pentru cerealele ucrainene prin regiunea baltică, care ar avea o capacitate anuală estimată la 10 mil. tone. Edgars Rinkevics, preşedintele Letoniei, ţara care a găzduit ediţia de anul trecut a Summitului şi Forumului Celor Trei Mări, spune că situaţia geopolitică a subliniat şi mai mult importanţa vitală a conectivităţii durabile, a dezvoltării şi a rezilienţei în regiune. Toate statele care fac parte din iniţiativă trebuie să lucreze împreună prentru a-şi atinge aceste obiective, întrucât „creşterea economică nu se poate face izolat”, a mai adăugat acesta. „Avem nevoie de adaptarea statelor, a afacerilor, a companiilor. Conceptul 3SI este văzut ca un proiect sau ca o iniţiativă care va ajuta afacerile să îşi crească profiturile. Ceea ce trebuie să facem, de asemenea, este să consolidăm rolul tuturor ţărilor noastre în cadrul UE”, a completat Andrej Plenkovic, primul ministru al Croaţiei, ţară coiniţiatoare a Iniţiativei Celor Trei Mări. Edgars Rinkevics, preşedintele Letoniei

 Klaus Iohannis, preşedintele României Andrzej Duda, preşedintele Poloniei Andrej Plenkovic, prim-ministru al Croaţiei Marcel Ciolacu, premierul României John Kerry, emisarul special al preşedintelui SUA pentru climă Gitanas Nauseda, preşedintele Lituaniei Forum cu pretenţii, dar logistica a lăsat de dorit. În lipsa unor coşuri pentru deşeuri la ieşire, participanţii au lăsat recipientele unde au putut. De colectare selectivă la Parlamentul României ce să mai vorbim? Andrei Spînu, ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale din Republica Moldova: „Avem numai patru poduri peste Prut”. Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor din România: „Avem mai multe proiecte pentru mai multe poduri. Nu ştim când va fi gata următorul” Ministrul transporturilor din Republica Moldova, Andrei Spînu, a cerut un lucru simplu pentru conectarea mai bună a Moldovei cu România, şi anume, cooperarea pentru a construi alte poduri peste Prut, însă ministrul transporturilor din România, Sorin Grindeanu, nu a fost în stare să dea un răspuns clar la întrebarea când va fi construit următorul pod peste Prut şi ce sume sunt alocate pentru a avea mai multe treceri ale Prutului. „Pentru noi, participarea la această iniţiativă, Three Seas, este benefică. Un exemplu de o mai bună conectare în regiune, din punctul nostru de vedere, ar fi construirea cât mai curând a altor poduri peste Prut. În perioada interbelică erau peste 30 de poduri, iar acum sunt numai patru. Cozile sunt foarte mari şi împiedică circulaţia oamenilor şi a mărfurilor între cele două ţări surori”, a spus Spînu în cadrul secţiunii de transporturi de la forumul desfăşurat ieri în Bucureşti. Întrebat specific de ZF când ar putea fi construite noi poduri peste Dunăre şi ce reacţie are la propunerea lui Spînu, Grindeanu a fost foarte vag: „avem mai multe proiecte”,  a spus el. Ministrul transporturilor din România nu a răspuns la întrebarea când va fi gata următorul pod peste Prut şi nici nu a spus ce buget este dedicat acestor proiecte. El a evitat întrebarea şi a vorbit despre alte proiecte de infrastructură precum şoseaua de mare viteză între Oradea şi Arad. Sorin Pâslaru 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!