Retail – Tinerii au început să se întoarcă în… – Sinteza

♦ Grupurile de Acţiune Locală (GAL) sunt practic asociaţii de tipul parteneriat public-privat care se ocupă de strategia de dezvoltare într-un anumit teritoriu, de stabilirea priorităţilor de finanţare, iar prin intermediul lor se pot depune proiecte pentru investiţii în special în mediul rural, însă nu doar în sectorul agricol ♦ În 2023-2027, GAL-urile au alocate circa 500 mil. euro ♦ În total, sunt peste 240 de GAL-uri, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. Tinerii vor să investească în mediul rural, există dorinţă pentru a dezvolta mici afaceri de familie, atât în agricultură, cât şi în turism dar şi în alte activităţi, însă Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au nevoie de alocări suplimentare pentru a putea face faţă cererilor de finan­ţare – aceasta este una dintre concluziile emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. „Mai mult, mediul rural se poate dezvolta prin alocări suplimentare. Dacă avem bani, dezvoltăm, dacă nu avem, ne limităm. Este singurul mod în care ne putem dezvolta. Banii ne lipsesc. Voinţă este,  dorinţă este, populaţie dornică este,  participă cu interes la acţiunile noastre, vor să se dezvolte, doar că alocările sunt insuficiente“, a spus Veronica Dumbravă, manager în cadrul Asociaţia GAL Covurlui. Ea adaugă că există dorinţă din partea tinerilor să investească în mediul rural, ba chiar se întorc în comune pentru a dezvolta diverse mici afaceri. „Dacă am avea mai multe posibilităţi de finanţare, cu siguranţă îi mai aducem pe tineri pe acasă“, a punctat ea. Delia Fazakas, manager, GAL Lider Bistriţa Năsăud: Avem puţine resurse pentru a satisface o nevoie foarte mare.   La rândul ei, Delia Fazakas, manager în cadrul GAL Lider Bistriţa-Năsăud, spune că multe persoane au iniţiative de a deschide mici afaceri, dar nu ştiu cum să  le pună în practică şi care sunt resursele necesare, astfel că prin intermediul GAL-urilor pot accesa mici finanţări cu care să înceapă aceste activităţi. „Bineînţeles că fon­durile sunt insuficiente, din păcate. Suferim inclu­siv la nivel naţional, pentru că la nivel naţional măsura 6.4 – In­ves­tiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole nu mai există şi atunci toată presiunea teritorială vine către GAL-uri. Avem puţine resurse pentru a sa­tis­face o nevoie foarte mare. Prin acea măsură ei puteau accesa fonduri de până la 150.000 de euro şi cum ea nu mai există, ti­nerii se vor îndrepta către noi“, a menţionat ea. Delia Fazakas adaugă că aceasta este cea mai mare provocare cu care se confruntă GAL-ul, să facă faţă unei avalanşe de cereri de finanţare în condiţiile în care la nivel naţional fondurile s-au diminuat. Elena Ciobanu, preşedinte, GAL Valea Trotuşului Bacău: Antreprenorii nu doresc să se asocieze, să îşi ia bunuri în comun şi să le folosească în comun.   Şi Elena Ciobanu, preşedinte al GAL Valea Trotuşului Bacău, punctează că sunt multe persoane în zonă care vor să depună proiecte pentru investiţii, însă provocarea constă în a-i face pe antreprenori să înţeleagă importanţa asocierii.  „Cred că să-i facem pe antreprenori să înţeleagă de ce e bine să se asocieze, să facă cooperative, a fost cea mai mare provocare în implementarea strategiei trecute. Antreprenorii nu doresc să îşi ia bunuri în comun şi să le folosească în comun. Tot timpul există discuţia cine le foloseşte mai mult sau cine conduce“, a spus ea. Pe viitor, la nivelul GAL-ului Valea Trotuşului Bacău se doreşte să se includă o măsură pentru înfiinţarea de puncte gastronomice locale pentru că în judeţul Bacău nu există niciun astfel de punct. „Sunt comunităţi care au obiective turistice valoroase, dar conducerea UAT-urilor nu este chiar dornică să dezvolte acele puncte, acele obiective turistice şi este păcat“. Ada Deac, expert implementare proiecte, Asociaţia GAL Napoca Porolissum: Tinerii din această zonă sunt dornici să investească.   Pe de altă parte, Ada Deac, expert implementare proiecte în cadrul Asociaţiei GAL Napoca Porolissum, spune că, deşi domeniul agricol în zonă este destul de limitată având în vedere zona montană preponderentă regiunii de care se ocupă asociaţia, există foarte mulţI tineri care vor să investească în non agricol, aşa cum sunt de exemplu închirierile pentru echipamente de schi, investiţii în zone de relaxare etc. „Încercăm  să încurajăm populaţia şi beneficiarii să investească în activităţi care pot extinde perioada aceasta turiştilor de a rămâne în teritoriu, ca să fie mult mai benefică pentru pentru toată lumea. Tinerii din această zonă sunt dornici să investească“, a mai spus ea. Georgia Moraru, expert comunicare, Asociaţia GAL Napoca Porolissum: Dacă mergi chiar şi în mediul rural şi spui că eşti de la un GAL, s-ar putea ca încă să nu se ştie ce e acesta.